 |
Ce naiba, mă!Ați plagiat și scabrosul? |
Mișcarea
legionară ne trebuia mult, fiindcă face parte din sfînta treime națională,
alături de horă și catapeteasmă. Ce faci însă cînd absolvenții eminenți de
învățămînt superior pleacă din țară? Îi oprești în țară, în contul banilor cheltuiți
de stat cu școlarizarea de parcă nu părinții lor sunt contributorii la bugetul
de stat. Academicienei E. Ceaușescu i-ar fi venit exact aceeași idée dacă ar
mai fi trăit și probabil, chiar și moartă, e de aceeași părere.
Îmi place
violoncelul. Munți despărțindu-se de zăpadă, turle de biserici dupa care poți
să te orientezi, dealuri încălzite de soare așteptind să-nverzească, rindunele
antrenindu-se cît să mai zboare un an și violoncelul.Şi masele. Tîrîindu-se prin noroiul urban, uneori în baston, bătrinii își fac viața mai lungă; familia de alcoolici își dezmorțește mintea orientindu-se printre gunoaiele din curte spre toaleta din spatele casei; Plimbărețul a ieșit la șosea, înțolit într-un pardesiu nou, proaspăt adus din second-hand-urile germane, pășind preocupat spre o destinație din capul lui, ca un cătel de casă recent abandonat; elevii își notează conștiincios informații pe care nu vor să le țină minte în timp ce părinții cară sacoșe cu E-uri de care se ușurează în fața bisericii unde se opresc să se-nchine, de frică, obosiți de tras nădejde; lucrătorii muncesc ceva în silă, cît pentru salariu minim, măturătorii ocolesc gunoiul ostentativ ca și cînd s-ar afla pe străzi cu altă treabă. Masele, dacă nu te uiți în jos, nu le vezi.
Încă nu s-a
încălzit bine pentru ca adolescenții să se întovărășească sub formă de
adunătură în jurul telefonului cu manele și Delii. Toată vara, cercetași ăștia,
viitorul țării, comunică obscenități, se înjură porcos, se bat în perioada de
împerechere, îl terorizeaza pe cite unul pînă cînd îl umilesc pe viață sau se
pipăie, în public, în zone acoperite și de costumul de baie.
