M-am uitat ce-am scris ȋn ultima vreme,
de v-a deranjat atȋt de mult ȋncȋt iar să mă eliminaţi, de data asta, definitiv,
de peste tot. Mai nimic important, după părerea mea.
Am scris de Nicuşor Dan predicȋnd tinerilor ortodocşi ȋn catedrală, de Andreea Marin predicȋnd la Bruxelles despre depresie şi anxietate, despre şcoala care nu educă dar e somată să participle la slujba de ȋnceput de an, despre faptul că mă bucur de bucuria germanilor fiindcă, apparent, o formaţiune politică, AfD, face o oarecare opoziţie establishmentului care ne-a terminat viaţa, despre cum agricultorul romȃn e dus cu vorba şi păcălit să plȋngă ȋn poala presei, doar ca să-i treacă viaţa şi să piardă tot, despre minciuna ordinară legată de ruşii care ar fi bombardat trenul ȋn care se afla Boris Johnson, despre cum Parchetul Federal German a pus sub acuzare un spion ucrainean care a aruncat ȋn aer gazoductele Nord Stream (la ordinul autorităţilor ucrainene), despre spionul rus, un rȋs de ştire, vă spun drept, despre Mardarovici şi protestul fermierilor – unde Mardarovici a dat cu borduri ȋn noi (prin televizor) şi despre ce ȋnseamnă pro-european – după titluri, ȋnseamnă că ne ia dracu’ dacă nu suntem.
N-am mai zis nimic de concubina regelui.
