Utopică, desigur. M-a scos din sărite că l-am văzut pe Guvernatorul
BNR. M. Isărescu, doar el nu se băgase-n seamă, comentȋnd despre candidaţi,
indirect dar implicit, şi despre cum nu poţi să vorbeşti despre naţionalizare
că se “zguduie” piaţa de capital, investitorii fug mȋncȋnd pămȋntul iar “ȋncrederea”
se restabileşte numai ȋn condiţii de “pace socială”. Deci, nu putem să ne
atingem de statul bugetofag.
Ipoteză utopică
Să presupunem, prin absurd, că un multi-trilionar se oferă
să plătească toată datoria Romȃniei şi, ȋn plus, să-i finanţeze continuarea
proiectelor ȋncepute dar şi altele care vor veni, pe următorii zece ani. Gratis.
Ce ziceţi, ar avea Romȃnia voie să accepte oferta?
