Tirania libertăţii pozitive – Multe libertăţi pe care nu le vrei ȋn schimbul cȋtorva care-ţi sunt vitale
Nu mai
există drepturi inalienabile.
Guvernare
ştiinţifică, specialiști medicali, libertate pozitivă, binele comun, politica
stabilităţii… Am pierdut o mulţime de cuvinte care spuneau adevărul şi ne-am
ales cu o grămadă de sloganuri. Pȋnă şi Inteligenţa artificială este folosită drept
ideologie, ȋn loc de tehnologie. Orice campanie de conştientizare, nu este
altceva decȋt experiment social, abuz psihologic şi marketing. Asta spun
specialiştii pe care-i citesc eu.
Altfel, din
observaţie directă şi din alte surse, am constatat următoarele: nimeni nu
ȋnţelege şi nu vrea să-nţeleagă ce se-ntȋmplă, toată lumea e isterică (ȋn demersul
de a merge pȋnă la capăt), politicienii au adoptat postura de “nemţi” iar o “bulă”
stă să se spargă. Aşa e cȋnd ţi se ia pȋnă şi dreptul la bancuri politice cu
Bulă.
Şi libertatea de-a vota candidatul care e ȋn acord cu conştiinţa ta. Cum dracu’, o lume ȋntreagă s-a ȋnchinat, i-a luat banii şi i-a pupat poala unuia care a zis “Eu vreau să fiu conştiinţa lumii!” (ȋn loc să-l bage-n cămaşă de forţă) iar romȃnii n-au voie să-l voteze pe unul care a zis că vrea, pentru ţară şi popor, independenţă alimentară şi energetică – fiindcă sună a misticism.
Dar, nu-i nimic, ne bate pe umăr sistemul nesimţit, ȋn loc de candidatul care era ȋn acord cu conştiinţa ta, ȋţi oferim, la alegere, unul din alţi unsprezece candidaţi – care trebuie să compenseze cumva.
Nu mai
există drepturi inalienabile. Dar mai există, sper, dreptul la tăcere.