“Se dărȋmă şandramaua!” Asta am auzit de la un tip tare cumsecade de la “partid”, ȋn vara lui 1989. Apropo, mi-a luat ceva vreme, să mă prind de ce mă deranjează atȋt de mult “influencerii” din presă, clănţăii obsesiv-compulsivi din zilele noastre, de vreme ce am trăit ȋn lumea propagandei extinse, comuniste. Mi-am dat seama că, ȋn timp ce ȋnainte de “89, pentru fiecare scȋrbă care te freca la creier, se găseau cel puţin trei sau mai mulţi care să-i ȋnchidă gura, iar acum, asta nu se mai ȋntȋmplă.
“Se dărȋmă şandramaua!”, e afirmaţia pe care am uitat-o de cum am auzit-o. Am crezut că e doar un zvon pe care unii vor să-l creadă.
