Bravos, naţiune!

Ministrul Apărării nu ştie ȋn ce parte e Apusul!

Fericit trebuie să fi fost “cetăţeanul turmentat”! “Eu cu cine votez?” era o ȋntrebare uşoară. Mai ales că nici nu mai contează cu cine votezi.

“Noi cu cine ne batem?” – asta e dilemma irezolvabilă.

Ştirea momentului

 

Vaaai! Războiul lui Trump ne-a ȋnghiţit tot vibe-ul! Hei, gloată, ochii la noi! Ia, d-aici, să vezi cum ȋţi creşte pensia!

- Vă rog, vă rog, domnu’ invitat de la Banca Naţională, cerşeşte jurnalista cu picioarele strȋnse şi mȋinile ȋmpreunate a rugăciune, ameninţind că se-aruncă-n genunchi, spuneţi dumneavoastră, pă ȋnţelesul nostru, al tuturor, de ce are Romȃnia nevoie ca s-o ţină Fitch deasupra, să facă pluta?

Eroul filmului de acţiune, ascuns ȋn spatele ochelarilor de Superman sub acoperire, ţinea suspansul cu amȋndouă mȋinile, ȋn dreptul pieptului de aramă (despre care n-avem dovezi pe care să le livrăm CNA-ului ȋn două săptămȋni), scrutȋnd-o cu un zȋmbet abia mijit, pȋnă cȋnd i-a simţit inima bătȋndu-i afară din decolteu, taman ȋn gȋt, cu puterea aripilor de fluture ce vrea să scape din ghearele aşteptării.

- De… stabilitate.

- Stabilitate, v-am spus eu că de stabilitate! Mulţumesc, mulţumesc din inimă Băncii Naţionale! Aţi văzut, stimaţi telespectatori, de stabilitate. Dar, să ştiţi, se-ntoarce ea spre invitat, poporul nu mai suportă alte taxe. Ajunge!

Eroul filmului de acţiune, ascuns ȋn spatele ochelarilor, cu miinile ȋncrucişate ȋn dreptul plexului solar şi faţa ȋncrustată de un zȋmbet abia mijit, nu zise nimic.

Vaaai! Războiul lui Trump, ne-a ȋntrerupt tot vibe-ul! Ştiu că e o chestiune de viaţă şi de moarte pe planetă dar, ȋn Romȃnia, nu putem să ne risipim ȋn detalii, fiindcă nici dracu’ nu ne mai adună ȋn jurul obiectivului stabilit de system, care trebuie să fie comun şi să ne unească.

Hai, gloată, cu ochii pe rating! Mai vorbim de americani cȋnd s-o ȋntȋlni Domnu’ Ruby cu Domnu’ Dani! Pȋnă atunci, luaţi, de la noi, din platău, nişte ajutoare, ȋn mălai şi făină, pentru pensionarii din ce ȋn ce mai sărăci şi legaţi de preţul de la pompă. Ia, spuneţi, domnu’ ministru al pensiilor şi ajutoarelor sociale, ce le daţi la cerşetorii ăştia pe contributivitate… (zgomot asurzitor, din fundul prăpastiei)

Nimeni nu capitulează!

Mă mir de ultimatumul dat de Donald Trunp, Iranului! Fiindcă, nimeni nu va capitula, condiţionat sau nu. Şi nu e vorba doar de Iran. Taberele sunt radicalizate, indifferent despre cine/ce e vorba.

Uite, de pildă, zvonul că, o nouă “criză pandemică” stă să-nceapă prin octombrie e, probabil, parte din Strategia pentru Sănătate Globală a OMS, programată pentru 2025 – 2028.

Deci, nimeni nu se lasă. Bănuiesc că, la noi ȋn ţară, doctorii cu sicrie de la Arad sunt tot acolo iar, la iarnă, pămȋntul va fi tot “destul de înghețat și tare”.

Ce e asta, “sănătate globală”? De ce nu, cosmică? Dacă vin extratereştrii, ȋi vaccinăm şi pe ei? Adică, ȋnţeleg cum implementezi anunţata ȋndopare globală, pe reţetă, cu ciuperci halucinogene dar… ce e asta “sănătate globală”? Ȋi ȋmbolnăveşti pe toţi de acelaşi virus şi le aplici acelaşi protocol medical? Cu aceleaşi efecte adverse cunoscute?

Mai e nevoie să moară oameni? Că noi ştim cum e. Avem catastrophe incredibile ȋn fiecare an, care ne iau prin surprindere de fiecare dată.

Nimeni nu capitulează.