Aseară, la emisiunea “Sub semnul întrebării” de la B1, Robert Turcescu a comis ceea ce se numeşte “an intervention”, adică a adunat în studio ziariştii posesori de jeepuri ca să-l bage la înghesuială pe CTPopescu şi să-l oblige să se lepede de satana care l-a împins să scrie că romanii şi-au vandut sufletul jeepului.
“Platăul” era plin de lucrători în presă de toate culorile politice, ieri adversari, azi strans uniţi în jurul unei cauze comune care n-are nimic de-a face cu democraţia, doar cu clanul presarilor. Pentru că CTP a reluat un articol mai vechi despre simţămantul romanului în jeep, jeep cu televizor, mai nou, taman acuma cand un coleg de-al lui e în necaz, clanul de breaslă s-a gandit să-l combată după modelul de la Realitatea: în grup. El a refuzat să dialogheze, ca de obicei, aşa că S.R.Stănescu s-a dus în public iar L. Mihaiu s-a întors cu spatele. S.R.Stănescu,Turcescu, R.Moraru, L. Mihaiu, Guşă, toţi apărau dreptul la bogăţie cu tupeu împotriva dreptului la opinie. Cel mai mare abuz l-a comis Radu Moraru care a repetat ameninţător şi obsesiv că practica europeană e să se dea neapărat doar pedeapsă cu suspendare pentru un caz ca al lui Huidu. Intervenţia a fost clar o încercare agresiva de influenţare a justiţiei ceea ce reflectă, în mod evident, puterea pe care şi-o arogă presa.
De fapt, Dl. Popescu se înşeală într-o oarecare măsură. Sentimentul de “măreţ” nu îl ai cand eşti în jeep pentru că, dacă vrei să te simţi la înălţime, te urci la etaj în autocar sau în tren. In jeep mai degrabă te gandeşti: “ bă ce mare e maşina asta să vedem unde o parchez eu acum ca să pot să-i mai deschid şi uşile”. Sentimentul de “măreţ” se manifestă cand te urci în el, aproape toţi oamenii care trec presupun că eşti putred de bogat prin comparaţie cu ei. Intr-adevăr din salariile de sclavie de la noi, ei nu-şi vor putea lua niciodată nici măcar un “jeepuleţ” cum îi spune Corina Drăgotescu.
Intervenţia în grup de la B1 este tipic americănească. Orice libertate de exprimare care se opune “propagandei” este tăbărată de presă şi făcută ţăndări. De fapt, In America nu e democraţie, e doar capitalism. Pentru asta se luptă presa şi la noi.
Oare ce s-ar întampla dacă, timp de o lună de zile, n-ar mai exista nici radio, nici televizor, nici internet. Sau dacă doar s-ar plimba pe ecran nişte ştiri scurte fără “formatori de opinie”. Oamenii şi-ar aduce aminte cine sunt de fapt şi s-ar înzdrăveni. Dar ăsta e cel mai idealist vis, pană şi Christos s-ar putea arăta numai asta nu s-ar putea îndeplini.
Aseară(10 martie 2010), Radu Moraru, Grigore Cartianu şi individual Cornel Dinu l-au înghesuit pe Petre Roman cu un interogatoriu identic, dar identic cu cel comunisto-ceauşisto-securist pe care multă lume l-a întalnit în şcoala, fabrica sau instituţia din vremea lui Ceauşescu. Cand să zicem şi noi că, în sfarşit cineva se ocupă de revoluţia din “89 şi nu mai trebuie să ascultăm trăncănelile savante ale aceloraşi oameni despre nişte terorişti nedovediţi, revoluţia făcută de “studenţi” şi concursul cu premii: “Eu am strigat primul “Jos comunismul”, emisiunea de aseară ne-a arătat capacitatea de discernămant a celor doi ziarişti si calitatea surselor de informare, din care am avut o mostră: Cornel Dinu.
Acest individ pe care nimic nu-l recomandă ca avand o făramă de character, ba chiar din contră, a făcut o demonstratie, pentru cine nu ştia, si o aducere aminte pentru cunoscători, despre cum se pune în practică teroarea psihică ceauşistă. Sub lait-motivul “Recunoaşte, că nu e nici o ruşine!”, antrenorul de fotbal preferat al lui Ceauşescu, ţinut permanent pe telefon, îl îndemna pe Petre Roman să recunoască faptul că face parte dintr-o reţea de spionaj şi c-a cerut ajutor ruşilor pe limba lor. In acelaşi timp, fostul antrenor de la Scorniceşti, îl asigura de toată preţuirea, pentru că, spunea el, recunoscandu-şi apartenenţa la o reţea d-asta “secretoasă”, nu făcea decat să se plaseze intr-o companie selectă a unor “ mari patrioţi romani, oameni de valoare”. Cum Roman nu se lăsa convins, “miliţianul” o ţinea pe-a lui cand apreciindu-l, cand ameninţandu-l cu dezvăluiri, cum zice tot ziaristul de pe la noi, că mai mult nu-l duce vocabularul: “incendiare”. Repetitia dementă a acelorasi fraze e in stilul filmuletului trucat, de la Realitatea unde zilele astea nu poţi să te mai uiţi pentru că toată televiziunea puşcăriaşului se ocupă de o problemă stringentă: cand vor fi pensiile romanilor ca cele din Luxemburg.
Cat priveste credibilitatea “sursei” în privinţa telefonului “rusesc”, povestea clonei lui Vadim s-a descusut pe ici, pe colo după cum urmează: cu o seară înainte a spus că l-a auzit pe Roman vorbind într-o limbă rusă perfectă cu consulul sovietic şi cerand ajutor military rusesc; aseară, a spus că l-a auzit vorbind ruseşte şi i s-a spus ce a vorbit Roman la telefon, pentru că el, deşi a făcut “10 ani de rusă la liceu”, înţelegea că se vorbeşte ruseşte, nu şi ce se vorbeşte (s-a gandit că-l verifică cineva). Acest “Emfază”, crede că face parte din cine ştie ce elită ocultă şi patrioată, iar in povestea din capul lui, unde el poartă numele conspirativ de “Mister” a strans toate minciunelele si bancurile şi le-a însufleţit din puţinul pe care-l are. In final, omul s-a făcut de toată bafta, cand a încercat să “dezvăluie” o mare chestie secretă dintr-o stenogramă de la Malta, la care doar “patrioţi” d-ăştia mintoşi ca el au acces, dezvăluire care a fost recunoscută drept banc. Mă rog, să fie ghiveciul complet, angajatul lui Turcu, ne-a revelat din gandirea lui absconsă şi şi-a intitulat acest ultim demers: “un adevăr într-un neadevăr”, adică un schizo-adevăr, pentru că pe-acolo te-nvarţi cand nu mai faci deosebirea între adevăr şi ficţiune. Cu toate astea, nu ăsta a fost şocul final, ci faptul că după toate elucubraţiile astea, cei doi ziarişti îi dădeau în continuare credit “miliţianului” şi-l întrebau de unde ştie asemenea informaţii preţioase şi cand au aflat că din “zona Măgureanu” şi-au făcut cu ochiul conspirativ. In final, Cartianu a tras o concluzie de mare profesionist: dacă n-ar fi adevărat, cum ar putea să spună Dinu dezvăluirea “fără să-i tremure vocea”. Bine că n-avem pistol, că ne zburam creierii!
Emisiunea respectivă ar trebui înregistrată şi folosită ca material didactic la ciclul primar, fiind cea mai simplă mostră despre cum se făcea interogatoriul într-un cadru official sau de către turnătorii plantaţi printre noi în regimul ceauşist. A fost o surpriză şi pentru noi să descoperim abia acum informatorii care se ţineau după noi cu aceleaşi întrebări retorice şi recomandări obligatorii: “Recunoaşte, nu e nici o ruşine!”
Dacă erai aşa deştept, Radu Moraru, puneai întrebările alea “capcană” cu care te lauzi şi aflai ce te interesa! In schimb ai căzut tu în capcană, ca orice ziarist şmecher care crede că toată lumea e proastă, numai el e deştept. Partea bună e că te-ai “deconspirat” ca venind din partea “grupului de patrioţi, de valoare”, adică de la Vadim şi “privatizatorii patrioţi strategici” adică ăia care au luat cu japca rafinării, hoteluri, cluburi de fotbal, fabrici pe care le-au închis etc. Patronul tău ăl bătran, de exemplu, şi-a luat acţiuni la o bancă, fără să aibă bani. Fiindcă tot îţi place ţie să ne flatezi că avem memorie bună, ne-am amintit că Păunescu senior a făcut celebră sintagma “inginerie financiară”. El ne-a explicat ca studiile lui înalte l-au antrenat pentru asemenea tranzacţie şi anume să ia un împrumut fără garanţie de la bancă şi să cumpere cu el acţiuni la aceeaşi bancă. In capitalismul adevărat aţi fi morţi! O altă achiziţie corectă a fost hotelul Intercontinental pe care Iliescu i l-a “privatizat” tot lui, deşi vroiau să-l cumpere nişte americani, pe motiv că nu ştiu ce chestii etno-patriotice se prezervă în felul ăsta.
Asta a fost norocul nostru să avem “patrioţi strategici”, “nobili” care şi-au servit ţara cu turnătorii şi romani în exil care au tras sforile pentru revoluţia asta programată cu morţi. La o emisiune a Eugeniei Vodă, doctorul fratelui lui Ceauşescu(ardelean), care călătorea frecvent în străinătate, ca mulţi intelectuali romani care n-aveau a se plange de dictatură, a spus odata că, la Londra, s-a întalnit cu o persoană “istorică”importantă care l-a anunţat că va fi schimbat regimul în Romania şi pentru asta va curge sange. Eugenia Vodă a întrebat dacă tinerii morţi la revoluţie au fost carne de tun şi doctorul a răspuns afirmativ fără să clipească.
