Protestul minerilor (deturnat de system)

Nu mai ieşiţi ȋn stradă! E o iluzie că aveţi dreptul la protest.

Un copil care se naşte ȋn acest moment, nu mai are niciun drept stipulat ȋn Constituţia Romȃniei. Părinţii lui nu mai au niciun drept, stipulat ȋn Constituţie, ȋn ce priveşte educaţia, sănătatea şi normalitatea acestuia.

Niciunul nu mai avem niciun drept, stipulat ȋn Constituţie. Au fost anulate prin intermediul legilor successive emise de Parlament după renunţarea la starea de alertă.

Dacă un romȃn “dispare”, niciun angajat al statului nu va da socoteală (am văzut ȋn pandemie şi după), nu va cerceta, nu va da cȋştig de cauză “victimei” ȋntr-o curte de justiţie.

Nu mai ieşiţi ȋn stradă! Vedeţi ce se-ntȋmplă, nu?

UPDATE

De ce e indicat ca oamenii să consume ovăz

Din metro.co.uk

După ce, biologul australian a rezolvat condiţia umană, prin anihilarea gȋndirii conştiente şi ȋntoarcerea, ȋn timp, la stilul de viaţă şi mentalitate al maimuţelor Bonobo, cercetătorul chinez vine cu o idee revoluţionară, utilitarianistă, a centaurului bionic, omul de povară, cu patru picioare. Jumătate om, jumătate cal, fiindcă cele două picioare robotice, din spate, calcă pe copite.

Ȋn tandem cu cele două, ȋn adidaşi, din faţă. Este un cărăuş robo-viu, cu spinarea ȋncărcată cu merinde, ataşată la centrul de greutate al, odată, bietului biped umanoid, ȋn curȋnd extinct.

Pactul pe scȋrbă I

 

Ştirea zilei: Două mormane de gunoi au ieşit ȋn evidenţă (deocamdată) după votarea bugetului de azi-noapte: PNL-iştii s-au ȋnţeles cu “colegii de la AUR” (F. Roman) să finanţeze de la buget un ONG-eu anti-avort şi gunoiul propriu-zis pe care l-au produs şi abandonat mizerabilii din Parlament.

Pȋnă la urmă, de ce suntem noi aici? Cu domiciliul, vreau să spun, nu e vreo platitudine dilematică existenţială.

Păi, evident, unii suntem aici pentru că nu am putut pleca, alţii, pentru că aici şi-au făcut un rost – pe care e din ce ȋn ce mai greu să-l păstreze – alţii, pentru că ȋşi păstrează un loc unde speră să se ȋntoarcă definitiv – ceea ce se va ȋntȋmpla din ce ȋn ce mai rar…

Ȋnsă, cei mai mulţi dintre cei pe care-i vedem la televizor şi nu numai – politicieni, angajaţi ȋn presă, vedete, funcţionari bine plătiţi, afacerişti, mai nou, influenceri (ONG-euri) etc. - sunt aici, la serviciu. Romȃnia este o colonie de oameni ai muncii, unde angajaţii locuiesc, temporar, ȋn parcul industrial naţional, cȋştigă un ban, bun (de multe ori), cu care ȋşi “aranjează” copiii ȋn străinătate, acolo unde ȋşi fac vacanţele, şi chiar investesc ȋntr-o locuinţă unde să se retragă din activitate. Fiindcă… locul ăsta e un gunoi, dacă e să fim cinstiţi, iar regimul hotelier sau tranzitoriu ȋn care stă cazată mare parte din populaţie, ȋnseamnă că nimeni n-are de gȋnd să strȋngă după el sau să ȋmbunătăţească ceva.

Insomnia

 

"Cred că voi avea onoarea de a lua Cuba. Este o mare onoare. Să iau Cuba într-o formă sau alta…

Indiferent dacă o eliberez, dacă o iau, cred că pot face orice vreau cu ea. Vreţi să ştiţi adevărul… E o naţiune foarte slăbită în acest moment. Este o naţiune eşuată. Nu au bani, nu au petrol, nu au nimic" 

– Donald Trump, Preşedintele SUA

Aceasta nu este o declaraţie a lui Trump! Este esenţa vremurilor, mega-ȋmbogăţiri din mega-falimente. Mai sunt şi alţii care gȋndesc sau vor gȋndi la fel.

“Pot face orice”, ăsta e esenţialul, şi chiar poate. După el, vor veni şi alţii care vor putea la fel de mult.

Despre ţara ȋn care trăim nu se poate spune nimic serios. E condusă de parc-ar fi o oază de verdeaţă dotată cu un Iron Dome de care nici musca nu trece. Lumea ȋntreagă se zgȋlţȋie din toate “ȋncheieturile”, la noi regimul e acelaşi AI conceput cu mult ȋnainte ca toate astea să se-ntȋmple. Puterea de la noi, chiar că poate.

Se bagă bani ȋn apărare (vorba-vine!), fără dezvoltare, invers decȋt la manual. Proiectul de ţară a lui Bolojan e un stadion ȋn locul lui de obȋrşie, opoziţia se bate pentru doi lei ȋn plus pentru săraci, care, mȋine, se vor transforma ȋn minus doi lei, alţii stau cu urnele pregătite, să-nghită votul de pe urmă.

Uniunea Europeană? Aţi văzut-o pe Ursula von der Leyen, cu discursul despre cum, taman acu’, ea se apucă de construirea independenţei UE? V-aţi uitat la faţa ei? Vi s-a părut organică?

Va fi mai bine, sau mai rău, de-acum ȋnainte?

Ziua ȋnsȋngerată

Ieri a fost măcel. Răstignit ca un bebeluş ȋn landou, Şeful statului a donat sȋnge, ȋn sala Unirii din Palatul Cotroceni. Vorb-aia, să n-ai nevoie!

Ȋn aceste vremuri de restrişte, cȋnd a apărut şi-o nouă boală, “anorexia financiară”, despre care nu ştiu, ce dracu’, să ȋnţeleg, jurnalista ne-a zis că e despre obiceiul de “a strȋnge la sȋnge banii”. [de-a economisi la sȋnge, probabil]

Ȋn fine, bine că nu e despre a pica de undeva, de sus, că praf ne făceam. Sau despre a pica, fără să ştii, ȋn mijlocul unui exerciţiu de simulare a ȋnghesuirii ȋn adăposturi de Sub pămȋnt, SRL.

Azi a fost haos la metrou (s-a creat un blocaj, prin intermediul unui tren staţionat zece minute), ȋn staţia Unirii 2. E doar o coincidenţă de nume, nu-i cred ȋn stare, absolut deloc, de vreun aranjament, proiect sau coordonare de orice fel. Coincidenţa vine peste ei, nu invers. De fapt, Lebăda Neagră, de care văd că nimeni nu ţine cont, deşi, oameni foarte deştepţi ȋnvaţă pe oricine este interesat, pe internet, despre ce e vorba.

Ghiţă, Calul şi Ursula

 

Ȋntrebare: De ce a venit Ursula von der Leyen la baza de la Mihail Kogălniceanu? Asta e tot ce contează după ziua de ieri. Văd că nimeni nu abordează problema. 

Ȋn rest, nu pot să mă uit la televizor zilele astea! E de-un penibil… Am mai văzut penibile dar aşa de slabe, niciodată! Aia cu Elon Musk la Castelul Bran tot a făcut un pic de rumoare dar asta de ieri… Care o fi fost urgenţa de-au făcut-o atȋt de prost?

Mă mir şi de Sebastian Ghiţă că s-a băgat ȋn serialul prost, ȋnceput cu bătrȋna mamă a lui Bolojan - care a ţinut, zilele trecute, o lecţie de macroeconomie, urbi et orbi, de lȋngă o polată veche.

Cine urmează, mama lui Ştefan cel mare? Pentru o lecţie de vitejie?

Zbor deasupra unui cuib de cuci şi cluci

“Lumea poate ierta, practic, orice, mai puţin pe acei oameni care ȋşi văd de treaba lor.” - Margaret Mitchell

Presa a exagerat ieri, cȋnd a numit ȋntȋlnirea dintre Zelensky şi Nicuşor Dan, o vizită istorică. Să fim serioşi, dacă venea şi Macron era istorică. Dacă erau şapte pitici şi-o Albă ca zăpada era o mare chestie.

Istorică era dacă ȋl vizita acasă. Istorică a fost lăsarea la uşă a presei romȃneşti şi invitarea la masa discuţiilor, doar, a presei din Ucraina. Asta n-a ȋmpiedicat jurnalismul de calitate autohton să-i aducă omagii marelui Şef de stat. Acest Ştefan cel Mare fără sabie şi fără ibovnice. Doar cu spatele asigurat.

Care ne solicită atenţia la maximum, cu fiecare apariţie. Am văzut că ieri, au fost ȋntinse nişte traverse de protocol, atȋt de late, ȋncȋt, practic, ȋncăpea şi-un autoturism personal pe ele. Ăsta, da, maxim istoric!

Bravos, naţiune!

Ministrul Apărării nu ştie ȋn ce parte e Apusul!

Fericit trebuie să fi fost “cetăţeanul turmentat”! “Eu cu cine votez?” era o ȋntrebare uşoară. Mai ales că nici nu mai contează cu cine votezi.

“Noi cu cine ne batem?” – asta e dilemma irezolvabilă.

8 Martie

 10 Globaliste. 1. Goleşte Pămȋntul de oameni!  https://antipresa.blogspot.com/2026/02/10-globaliste-1-goleste-pamintul-de.html

10 Globaliste. 2. Microciparea populaţiei  https://antipresa.blogspot.com/2026/03/microciparea-populatiei.html

Nu există viaţă după pandemie! Starea de alertă a fost ȋnlocuită cu legea care combate dronele ruseşti (o minciună), Comandantul Acţiunii este acum “Şeful Statului”, USR-eul, mixat cu PNL-işti, impune reguli care ȋnlocuiesc legile ȋncă ȋn vigoare, PSD-eul se face că se opune, presa joacă aceeaşi piesă, experimentele pe romȃni continuă. Sub toate formele!

Rezumat generat de AI

Bioputerea (biopouvoir), concept definit de Michel Foucault, reprezintă trecerea istorică a puterii suverane către gestionarea vieții, unde statul modern controlează populațiile prin reglementarea biologică, sănătate publică și politici demografice. Aceasta optimizează și disciplinează corpurile (anatomo-politică) și gestionează populația (biopolitică) pentru a genera forțe productive.

8 Martie. S-a umplut locul de doamne. A Doua Doamnă a ţării, Oana Țoiu, n-a ȋntȋrziat să se bage ȋn prim-plan după ce Prima a făcut o figură frumoasă ȋn Polonia, ȋnţolită ca-n zilele de pe urmă, lȋngă zama de cȋrnaţi. Cum parteneriatul cu Franţa “este într-o extindere și mă opresc aici” (Nicuşor Dan), e de bănuit că Romȃnia ȋşi va alege o Marianne, pȋnă la sfȋrşitul mandatului. Din cele două, desigur.

Ţoiu şi copiii adversarilor politici

 

Bravos! Data viitoare s-o puneţi Ministra Sănătăţii!

A dat-o afară, din mers, nici nu cred că a ajuns ȋn biroul Ministerului de Externe, pe fiica unui politician cu care nu se agreează iar acum a lăsat-o ȋntr-un subsol, ȋn zona de conflict din Orient, pe fiica lui Victor Ponta. Data viitoare s-o puneţi Ministrul Sănătăţii! Poate face multe! 

Oana Țoiu trebuie să răspundă la o singură ȋntrebare – de fapt, la două, dar nu cred să scoată presa ceva de la acest personaj cu care n-ai vrea să rămȋi, ȋn doi, pe-o barcă sau pe-o insulă pustie. Fiindcă te ucide şi te mănȋncă, d-aia!