Cea mai
urȋtă clasă politică - 10% ȋncredere, refuzul cetăţenilor de-a vota - ne-a
umplut de legi dictatoriale – practic, a suspendat Constituţia (cine a mai
făcut asta!) - iar, ȋn cazul de faţă, organizaţiile evreieşti au dat o mȋnă de
ajutor.
Legea Vexler e o lege “cancel culture”, i se spune subcultura “cancel culture”. “Subcultura” este, de fapt, nicio cultură. Oengism globalist. N-am nicio ȋndoială că Eminescu va fi ciuntit şi aruncat la gunoi.
După filozofia nouă, anti-globaliştii sunt
consideraţi, by default, anti-semiţi.
E un foşnet d-ăsta… jenat, frustrat, un fel de auto-apărare
pentru ceva ce n-ai făcut, frustrare pentru că nu ştii cum s-o dai să spui că
legea impusă de organizaţiile evreieşti, e… ceva ce nu ştiam că ne lipseşte şi,
ȋn părţile esenţiale, un pic şefoasă, ştiţi? Pentru că, ea nu combate doar ce e
rău, ne pune la colţ.
Uite, c-o spun eu:
Domnule Vexler, pe mine nu mă doare nici ȋn cot de aerele dumitale de superioritate şi de legea impusă de organizaţiile evreieşti. Ştii, de ce? Fiindcă, n-am nevoie de o lege care să-mi spună ce e bine şi ce e rău, din punctul ăsta de vedere. Ȋnţelegi?