Ultima oră: Ȋnţeleg că, ȋn acest moment, se fac iar percheziţii, la intimidare, ȋn casele susţinătorilor candidatului interzis. Mi-am adus aminte că, undeva pe la ȋnceputul anilor “90, ungurii au zis că romȃnii nu sunt capabili să se auto-guverneze, ȋn condiţii de libertate. Ce ofensaţi s-au simţit unii şi ce supărare a fost…!
Mai ȋntȋi, o precizare scurtă, contrapondere la o minciună care
durează de prea multă vreme: ȋn 2012, fostul Preşedinte n-a putut fi demis pentru
că referendumul n-a putut fi validat, participarea la vot fiind sub 50%.
Aşa cerea legea referendumului pe-atunci. Ulterior,
politicienii ajunşi la guvernare, ȋntr-o criză de nervi, au modificat legea.
Acum, un referendum e valid la o participare la vot de doar 30%. D-aia ȋşi
poate trece Nicuşor Dan toate mofturile prin referendum.
Deci, oricȋt le-ai socoti, 7,4 mil. de votanţi nu reprezintă
jumătate din 18 mil., nici măcar din 15 mil., cȋt tuna şi fulgera I. Iliescu -
ȋncă activ ȋn vremea aceea - c-ar mai fi ȋn ţară.
Ce i s-a cerut atunci Curţii Constituţionale, la fel ca acum,
a fost ignorarea legii. Motivul? Trebuie ţinut cont de numărul mare de votanţi
anti-Băsescu – 7,2 mil. Trebuie precizat că tabăra anti-suspendare, a jucat
cartea neprezentării la vot, mizȋnd exact pe ce a ieşit, neatingerea pragului
de validare. De aici diferenţa.
M-am abţinut pȋnă acum, pentru că mie nu-mi place să bag
băţul prin gard, e infantil şi nu-i văd rostul, nici provocările sau biciuirea
calului cȋnd e clar că nu se mai ridică de jos.
Ȋnsă, două lucruri mi-au atras atenţia.