Una dintre mentalităţile considerate dăunatoare capitalismului de tip nou a fost modul de a se hrăni al romanilor. Asta pentru că, în minunata lume nouă, mancarea nu mai avea nici un gust şi trebuia s-o mănanci cu ochii. In primii ani de după revoluţie, nu s-au adus “legume” d-astea de plastic, nu cumva să ne revoltăm. Cu timpul, s-au distrus intenţionat serele romaneşti apoi au dispărut seminţele originale. Acum, de exemplu, nu mai există varză adevărată decat prin rămăşiţele de sate iar vinetele, care se află la momentul ăsta în supermarketuri, sunt la fel de gustoase ca o spălătoare de vase.
In ceea ce priveşte mentalitatea, primul care ne-a luat tare la refec a fost Dan Chişu, care s-a întors din ţările calde, unde se înmulţesc insectele în draci, cu reţete moderne care să combată “ciorbarii şi fripturiştii”, cum îi numea artistul amator pe romani. El a prezentat la Realitatea bunătăţuri exotice şi sănătoase cum ar fi friptura de porc înmuiată în sos îndulcit cu o litră de zahăr sau ficat de gască, umflat pană crapă gâsca, cu sos de dulceaţă de cireşe amare. P-ăsta din urmă l-a mancat Mirela Vaşadi pană nici untura de pe farfurie n-a mai rămas! Apoi, zicea el, bucătăria romanească e foarte săracă prin comparaţie cu a ţărilor unde mănanci şi-ţi face minora masaj. Telespectatorul, la randul lui, zicea că, la cată gandăcăraie se mănancă pe unde a fost el, e greu să faci faţă prin diversitate.
