joi, 10 septembrie 2026

Criză de nervi

 “Cȋnd statul face totul pentru tine, curȋnd ȋţi va lua tot.” Margaret Thatcher

Vremea mesajelor soft a trecut. Ȋnapoi la dicotiledonate!

De cȋnd, (ȋnjurătură), există discuţia despre cum producătorii romȃni n-au loc ȋn supermarketuri? Cȋt, (ȋnjurătură), poţi să discuţi, tu, agricultor romȃn, despre asta, cu şmecherii din televizor? Cȋt mai stai ȋn jocul lor perfid, repetitiv, ȋn acelaşi episod pilot, de peste treizeci de ani? La ce-ţi foloseşte?

Ȋn fiecare an de la Dumnezeu, aceşti saltimbanci meschini şi cinici – sadici, cu bătrȋnii – rumegă, par că reciclează şi scuipă aceleaşi produse, domnule! E mai bine pentru vreun cetăţean din ţara asta, de la an la an? Ăştia sunt ca studiile de fezabilitate care se tot vȋnd pentru autostrada Comarnic-Braşov care, cȋnd se face, cȋnd nu se mai face.

Supermarketurile nu sunt alimentări, măcelării, gostate, aprozare de alimente proaspete. Supermarketurile sunt depozite de hrană ȋn caz de catastrofe, penurie şi război. Ȋn caz de foamete, o pungă de chipsuri, un parizer de butoi şi-o ciorbă de salată veştedă te ţin ȋn viaţă fără probleme. Ce să cauţi acolo, unde totul e ȋn exces, se usucă castraveţii ȋn galantare?

Tu, producătorule romȃn, nu eşti pe raftul ăstora, nu fiindcă “străinii” nu te lasă, cum se spală borş pe la televizor, ci pentru că importatorii nu te lasă. Cine, dracu’, or fi importatorii ăştia? Dar, cine, (ȋnjurătură), or fi ăia care au făcut Casa Unirea – pentru producătorul romȃn – au inaugurat-o şi-au ȋnchis-o? Francezii, sau polonezii – de ale căror fructe, supermarketurile sunt pline?

Ȋn acelaşi timp, nu poţi cere unui supermarket să-ţi vȋndă marfa ta. Dacă ȋn alte ţări se-ntȋmplă e pentru că statul vrea să deţină mai multă putere. Nu e capitalist şi nu e corect.

Un exemplu concret, care se poartă pe deasupra, nu pe dedesupt

Să presupunem, prin absurd, că o firmă internaţională de haine ȋşi deschide ȋn Romȃnia un lanţ de magazine. Această firmă nu produce decȋt costume negre, ăsta e brand-ul lor – Negru fără echivoc. Ȋn Romȃnia, să presupunem tot prin absurd, nu se produc decȋt costume galbene, care n-au loc, domnule, pe piaţă. Le iau ăştia faţa. Ȋi obligi să-ţi bage galben ȋn magazine?

Sigur că aici e vorba de mȋncare iar prietenii, protectorii şi reprezentanţii agricultorilor, sărmanilor, bolnavilor de cancer, din televizor, ȋmpreună cu invitaţii lor speciali, vor remarca imediat diferenţa, ca de la cer la pămȋnt, ȋntre una şi alta.

Doar ei sunt acolo ca să-ţi resolve, ţie, problemele, nu să te ȋngroape ȋn ele şi să-ţi vȋndă lumȋnări! Ȋn direct şi-n exclusivitate.

Ce, dracu’, o crede publicul ăsta de “ştiri”, despre “exclusivitate”, nu ştiu. Ȋn ziua cȋnd le-a trimis comandamentul de comunicare letargică, imaginile cu Bolojan şi Simina ȋntȋlnindu-se la cabinet, toate televiziunile le-au dat ȋn exclusivitate, de dimineaţă pȋnă seara. Nu mai spun că, era o chestiune confirmată de cei doi, nu asta era problema, da’, să vadă şi romȃnu’ cu ochii lui!

Ai văzut ce lux e ȋn Parlament? (N-am fost niciodată, nici nu mă interesează)

Păi, să compară cu tine, care ţi-ai lăsat lubeniţele pe cȋmp, din care, să-ţi spun drept, nu ştiu dacă am mȋncat trei-patru felii anul ăsta, dar am cumpărat de trei-patru ori. Asta, fiindcă ai folosit sămȋnţă d-aia proastă, ca să te ferească de ȋncălzirea climatică. La sfatul lui nimeni din televizor. Şi, nu doar c-a rămas numai apă cu zahăr din ce erau odată, dar se strică mai rău decȋt originalul. D-aia sunt pe cȋmp, nu de la secetă. E valabil pentru toate legumele.

Anul trecut, am luat pepeni de la cineva din curte, cineva care nu plantează cȋmpuri ȋntregi. Am mȋncat toată vara, au fost minunaţi.

Pentru că, ce nu a făcut niciodată agricultorul romȃn – iar eu am convingerea că asta e soluţia – este agricultura de lux. Deluxe. De nişă. Stoc limitat. Trebuie gȋndit totul altfel. Este o capcană nenorocită subvenţia. Produce dependenţă, supraproducţie şi sărăcie.

Tot ȋntr-o capcană te atrage şi presa cȋnd ȋţi preia problemele, te invită să plȋngeţi ȋmpreună, ea pe bani şi tu pe mai puţin decȋt ia o bocitoare.

Deci, soluţia pentru fiecare om din ţara asta e să gȋndească de parcă n-ar exista presă şi politicieni. Şi, mai ales, de parcă niciun ajutor nu vine de-acolo, fiindcă nici nu vine!

Pe angajaţii ȋn presă şi politică ȋi doare… nici ȋn cotu’ uşii, de problema cultivatorului de castraveţi care a renunţat la a-şi mai culege recolta fiindcă nu mai rentează, la 30 de bani/kg.

Ȋi interesează ca şi la anul, să aibă aceeaşi ştire. Şi-n toţi anii, identic şi la fel.

De aceea, de treizeci de ani, sunt aceleaşi ştiri, aproape copy-paste, fără ȋncetare şi fără nicio adăugire!

Această repetitivitate care ȋnnebuneşte de cap, dacă ar fi primit, măcar din cȋnd ȋn cȋnd, o o extensie logică, care să ȋnlocuiască o parte din clişeele astea dă spitalu’ nouă, agricultorii n-ar mai fi fost telespectatori.

Aceste nimicuri prezentate cu atȋta importanţă nu valorează nici cȋt praful după ȋncălţările lor. E atȋta pompozitate ȋn tot desfăşurătorul, atȋta falsă etică a muncii – Aveţi dovezi că acest nimic e authentic? Să nu folosim cuvȋntul habarnist! – dar numai pentru cei care nu trebuie expulzaţi de pe platformă. Se vede imediat cine trebuie mătrăşit, e mobilizare generală, fiecare vine cu ligheanul de lături, ȋmprumută chiar şi de la vecini, şi-l ȋmproaşcă p-ăla, pȋnă cȋnd nu mai rămȋne decȋt zeghea din el. CNA-ul n-are nimic ȋmpotrivă. Consiliul audiovizualului e ca o instanţă preliminară.

Deci, castraveţii tăi nevȋnduţi, agricultorule, şi toate celelalte năcazuri ȋnfăşurate ȋn năframele, artritele şi ochii spălaţi de lacrimi ai bătrȋnilor – descoperite ȋn fiecare an, ȋn premieră, nu doar că ţin populaţia alertată şi fezandată din scrutin ȋn scrutin, dar ȋi pun şi ochelari de cal, ca să moară proastă, fără să ştie ce-a lovit-o.

Anul fără vară  https://antipresa.blogspot.com/2026/09/anul-fara-vara.html#more

Rachetele anti-grindină: Culmea privatizării: Schimbări climatice private  https://antipresa.blogspot.com/2025/06/rachetele-anti-grinfina.html


Catastrofe reale:

“În 2019, anul de dinaintea pandemiei, în România au fost raportate 2.401 sinucideri, remarcându-se o scădere drastică în comparație cu anul 2000, când la noi în țară a fost înregistrat un record al numărului de acte suicidare, peste 3.900. Din totalul persoanelor care și-au pus capăt vieții în 2019, 84 la sută au fost bărbați, se arată în raportul INML.”  https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/peste-80-la-suta-dintre-sinucigasii-din-romania-2202855.html


În România, în anul 2012, s-au înregistrat, conform raportului OMS, 2.782 cazuri de suicid  https://www.cdep.ro/proiecte/2016/100/70/1/em245.pdf

România, în topul deceselor prin înec din UE: 1.020 de morți într-un singur an 

(Oare sunt şi sinucideri neraportate, aici?)

https://www.ziarulnational.md/romania-in-topul-deceselor-prin-inec-din-ue-1020-de-morti-intrun-singur-an-apel-la-actiune-de-ziua-mondiala-de-prevenire-a-inecului/#google_vignette


Raportul PISA 2025 arată amploarea analfabetismului funcțional

“48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute, arată raportul PISA 2025, publicat marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Proporția a crescut de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/raportul-pisa-2025-arata-amploarea-analfabetismului-functional-48-dintre-elevii-romani-au-dificultati-sa-inteleaga-un-text-3939383

1.293 de romani au murit in accidente rutiere https://www.1asig.ro/Costin-TATUC-2025-%E2%80%93-1-293-de-romani-au-murit-in-accidente-rutiere-Care-sunt-cauzele-articol-218-74312.htm

Mortalitate infantilă – “Dintre cele 952 de decese înregistrate în 2024, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/harta-creste-mortalitatea-infantila-in-romania-cel-mai-ridicat-nivel-din-ultimii-10-ani-ce-judete-inregistreaza-cele-mai-multe-decese-3617965

Mortalitatea maternă s-a dublat în ultimii ani în România, ajungând de la 8,4 la suta de mii de nașteri în 2019, la 17,9 în 2020.”  https://panorama.ro/mamele-lasate-in-urma-de-sistem-de-ce-s-a-dublat-mortalitatea-materna-in-romania-in-ultimii-ani/

88% dintre pacienții care solicită o a doua opinie medicală primesc un diagnostic nou sau modificat care le schimbă tratamentul, în timp ce doar 12% își confirmă primul diagnostic. (https://medicentrum.ro/cand-este-momentul-sa-solicit-a-doua-opinie/)


Raportul PISA 2025 arată amploarea analfabetismului funcțional ȋn Romȃnia

“48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute, arată raportul PISA 2025, publicat marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Proporția a crescut de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte.”

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/raportul-pisa-2025-arata-amploarea-analfabetismului-functional-48-dintre-elevii-romani-au-dificultati-sa-inteleaga-un-text-3939383

 

“Surse Mediafax au declarat în exclusivitate faptul că tânărul provenea dintr-o familie cu părinți medici: “E o tragedie! S-a aruncat de la etajul 14. Avea probleme grave de sănătate în familie și, probabil, nu a suportat această situație”.”  https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/un-medic-rezident-de-28-de-ani-s-a-sinucis-la-spitalul-universitar-din-bucuresti-surse-e-o-tragedie-s-a-aruncat-de-la-etajul-14-avea-probleme-grave-de-sanatate-in-familie-23792797

“Tânărul medic a urmat cariera tatălui, de care era foarte ataşat. Apropiaţii povestesc că în ultima vreme, însă, suferea cumplit. Amândoi părinţii lui sunt bolnavi de cancer, iar gândul că nu îi poate ajuta îl chinuia zi şi noapte.”  https://observatornews.ro/eveniment/medicul-care-sa-sinucis-la-un-spital-din-bucuresti-macinat-de-o-mare-suferinta-663672.html