vineri, 13 mai 2016

ŞANTAJ TV

Despre cum jurnaliștii Antena nu știau nimic despre Şantaj.



ŞANTAJ, șantaje, s. n. Constrângere exercitată asupra cuiva prin amenințarea cu divulgarea unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul; mijloc întrebuințat în acest scop, (Pl. și șantajuri – Din Fr. cantage)

Justiția a achitat Antena3 în dosarul de șantaj la RCS&RDS, deși promo-ul cu “dezvăluirea” la A3 a rulat, dar i-a condamnat pe șefii și pe patronii lor iar Antena Group a primit o amendă, în timp ce jurnaliștii au rămas curați ca lacrima. Această decizie încâlcită, îi dă nas acestui personaj tv, Gâdea - personaj pentru că nu se poate ca o persoană aievea, azi să invoce morala și iubirea creștină iar mâine să stea in spatele unui titlu ca Hăineală preferă Cornetul sau să comenteze “fin” despre cum o ziaristă “suge”… din nu-știu-ce - să amenințe cu darea în judecată a oricui îndrăznește să mai numească “șantaj” amenințările repetate cu “dezvăluirea care nu mai venea” la adresa companiei de cablu tv.

Acest individ de presă  sugerează că o decizie a justiției anulează libertatea de opinie. E ca și când le-ai interzice americanilor să-l creadă vinovat pe O. J. Simpson și s-o spună public.

Şmecheria “nu comentăm deciziile Justiției”, pornită de la politicienii care speră să se epuizeze lupta anticorupție înainte s-ajungă la ei, e una dintre multele scleroze țesute de bestia politico-mediatică în mentalitatea oamenilor, prima fiind “presa e a patra putere în stat”, această minciună primordială post-revoluție care a pus capăt democrației și libertății chiar înainte să înceapă.

Nu își imagina nimeni că, după Ceaușescu, unii vor avea dreptul legal să facă, din nou, “reeducare” și, de data asta, până când ultimul cetățean român nedresat își va spune ultima dorință la televizor.
Sigur că e șantaj dacă timp de mai multe săptămâni avertizezi cu “dezvăluirea” iar apoi, fie n-o mai dai, fie ies la iveală niste stenograme care confirmă “business-ul”, sau dacă “dezvălui” că o pastă de dinți sau un iaurt, care nu-și mai fac reclamă, conțin o substanță care ar putea sau n-ar putea să facă rău sau bine -“susțin specialiștii”- dacă schimonosești imaginea unui judecător pe post și sugerezi că e corrupt sau pedofil, dacă faci poze unui premier în chiloți în baie după ce ți-a luat “dreptul” de autor sau susții că ai poze cu un alt premier, pe care nu o să le dai niciodată, Doamne ferește!, fiindcă nu vrei să-i afectezi familia, dacă expui zilnic la jurnalul de seară neamurile sărace ale unei cântărețe sau ale unei foste sportive sau ale unui om oarecare și nu te oprești până când aceștia nu acceptă să apară la o emisiune de rahat-tv ca să-și apere “reputația” sau până când nu intervine ceva sau cineva – nu știm cine/ce.

Ce să mai zicem de șantajul național care amenință întreg poporul din televizor că dacă nu acceptă toate mizeriile, indiferent cât de absurde sau letale, vom fi dați afară din Europa și din lume.
Deci, presa e… ca polivaccinul obligatoriu, ca… citostaticele preventive, ca mastectomia profilactică sau ca gripele si virusurile care vin de la OMS, ca moda mutilărilor în scop esthetic, adică, o instanță de judecată n-ar putea să dea un verdict fără umbră de îndoială.

Dar, faptul că, în lume, sunt zeci de mii de crime nerezolvate nu înseamnă că nu există zeci de mii de criminali nepedepsiți!