Cam așa arată stațiunile în țara noastră, mai ales cele balneare care, ori s-au închis imediat după revoluție ori trăiesc din bilete ieftine de tratament plătite de stat. In rest, hoteluri închise pe motiv că nu s-au înțeles “Boiericii” de la OJT cu ăia de la ONT cu ăia de la sindicat și cu nesătuii intrați în politică. De fapt, o vreme, o parte însemnată din patrimonial touristic a fost trecut la “protocol” și n-a produs dividende decât după ce cuponiada a fost cumpărată de Gelsorul lui Vântu.
Restul hotelurilor au fost date în locație de gestiune, un fel de exploatare până la ruină sau au fost cumpărate de speculanți ca Copos, care le țin închise până le-o crește prețul. Mazăre, a desăvârșit opera transformând în favelas stațiunile civilizate de pe litoral.
Pentru ce-a mai rămas s-a făcut un minister al turismului condus de Elena Udrea care a muncit cât a putut dar în gol pentru că nu le vede. N-are spirit de organizare și nu vede nici în ansamblu, nici în detaliu tot așa cum nu se vede nici pe ea.
Pe scurt, ar fi trebuit puse la punct niște reguli, universal valabile, fără de care nici o astfel de unitate să nu poată funcționa și, ca să fie sigură treaba, s-ar fi cerut școlirea tuturor angajaților, până la femeia de serviciu. Cel mai curat am găsit la o pensiune din Arad întreținută de un bărbat!
Pe scurt trebuie să știi cum e cu igiena ca să n-avem surpriza că îngrijitoarea se uită prin baie și, dacă arată curat, doar schimbă prosoapele pentru cei care urmează să vină(Reșița).
Binențeles, nemuritorul “N-aveți voie să folosiți toaleta dacă nu consumați” e un slogan la fel de plăcut ca “Trăiască republica socialistă sau partidul communist” cum am văzut pe undeva spre Herculane. Oricum, după ce dai comanda, poți să beneficiezi de toate serviciile toaletei minune care-ți trage apa până pe încălțări. Ospătărița se strâmbă nemulțumită că iar s-a udat la WC-u.
Toaletele totuși sunt o problemă nerezolvată pentru care ar trebui să existe cursuri obligatorii iar Parlamentul să adopte o lege organică prin care să se stabilească un STAS în această privință. In celebra capitală culturală Sibiu, unde se mănâncă “tradițional”, adică mezeluri prăjite, toaletele sunt fie în stilul gotic, adică îngropate undeva într-un subsol unde se ajunge trecând prin ușițe secrete și lângă care, am înțeles că seara e bar, fie lângă bucătărie și servesc și ca spațiu de depozitat navete. M-a așteptat unu’ la ușa să bage niște lăzi!
Apoi, în restaurantele de tranzit unde vine ospătărița la fel de plină de grăsime ca și ciorba din farfuria plină până la degete, toaletele faianțate sunt mai împuțite decât orice WC-u din grădină. Bine că aveau câini că, doar, cine poate să înghită atât!
Si, că veni vorba de mâncare, se spune despre români că nu comandă decât ciorbă de burtă și ceafă de porc. Ați încercat vreodată să comandați altceva? De exemplu o tocăniță de ciuperci care părea mestecată și scuipată, spaghete Carbonara care erau o ciorbă de brânze iar pieptul de pui la grătar era pingea. Toate la niște prețuri incredibile!
In rest, peisajul e pigmentat cu ruine ale fabricilor comuniste care, probabil, n-au murit destul cât să intre la casare, zone prin care te rogi să treci mai repede, de-asta, pentru
turiștii străini, e nevoie de trasee fixe, pensiuni goale, hoteluri scumpe și în general, o țară în construcție dar fără architect, garduri urâte si gunoi de la un cap la altul.
A! In parcul din Târgu Jiu e un patron amabil care face o cafea bună!
