ANTIPRESA : Instituţii de forţă: Instituţiile neoficiale din spatele lui Nicuşor Dan…

joi, 27 noiembrie 2025

Instituţii de forţă: Instituţiile neoficiale din spatele lui Nicuşor Dan…

Astăzi totul tinde să se spargă, să se prăbuşească, să se strice. Nu e o zi pentru quick fix.

Interesantă abordare. Ion Cristoiu spune că, toată campania mascată ȋn opinie critică la adresa regimului, ȋn principal a lui Nicuşor Dan, e pentru că Serviciile (oricine-or fi astea) ȋi arată pisica preşedintelui ieşit. Ȋl ţin ȋn corzi.

Este evident că, ȋn spatele instituţiilor oficiale, există o organizaţie foarte harnică şi rezilientă care, ȋn timp, a ajuns să deţină tot controlul. Doar că, a devenit obsesiv-compulsivă şi n-are imaginaţie. Adică, iar Servicii şi anti-corupţie, Răpirea din serai, acum Dubai…

Pe Nicuşor Dan, nu doar că l-au pus să-şi assume anularea alegerilor şi l-au făcut de rȋs trimiţindu-l cu hȋrtia explicativă la mai marii Europei, dar ȋl controlează peste tot pe unde a mai rămas loc, de prea multă matematică, p-acolo pe unde, dintr-un motiv sau altul, nici el nu vrea să pătrundă.

Ȋn interviul de la Romȃnia TV, Nicuşor Dan a fost ȋntrebat despre nenumăratele gafe de protocol iar răspunsul a fost incredibil. Totuşi, nimeni nu l-a preluat!

Transcript

Reporter: Domnule preşedinte, aţi preluat mandatul de, cred că, dacă nu mă-nşel… opt luni, cam aşa?

Nicuşor Dan: Cinci luni şi jumătate, aproape şase.

Reporter: Aproape şase luni, bun… Cum v-aţi obişnuit cu preluarea funcţiei de preşedinte? Pentru că, ne uităm şi noi pe reţelele de socializare, unii, cum aţi zis şi dv., aţi folosit un termen, vă beştelesc, nu? Nu mai auzisem de mult termenul ăsta, să ştiţi!

Ăă… unii vă beştelesc, alţii mai rȋd… că… vă ȋncurcaţi cȋnd mergeţi să daţi onorul, vă-ncurcaţi cȋnd trebuie s-ajungeţi la pupitru…

Reporter: Nu… ă…bun… Cinci luni şi jumătate… mai puţin o chestiune la Timişoara… nu văd…am văzut multe comentarii pe tema asta, dar… mai puţin chestiunea de la Timişoara, eu nu văd niciun fel de greşeală de protocol…” Romȃnia TV

Deci, preşedintele numit şeful statului, ştie despre el că a făcut doar o mică gafă la Timişoara. E de presupus că nici interviul extins pe care l-a dat aceluiaşi post, ȋnainte de scrutinul care l-a scos ȋnvingător pȋnă-n ora două după-masă, nu-i este cunoscut. Personajul este ferit, de cei care-l au ȋn custodie, chiar de el ȋnsuşi. Altfel n-ar fi personaj. Ieri a venit ȋn parlament, chipurile să prezinte Noua strategie de siguranţă naţională şi, din patruzeci de pagini cȋt cuprinde noul plan sinistru al organizaţiei, a vorbit vreo trei sferturi de pagină, după care a plecat. Cineva spunea, vizavi de comportamentul său, că nu are capacitatea de-a fi spontan sau de a lua decizii ȋntr-un timp scurt.

Ăsta n-ar fi un capăt de ţară. De fapt, el n-are voie să-şi aducă aportul. Am văzut asta şi la Klaus Iohannis. Tȋmpeniile adormitoare pe care trebuie să le prezinte ȋi fac să pară că nici nu ştiu bine să citească ȋnsă, din cȋnd ȋn cȋnd, le scapă cȋte o replica bună. Pe care apoi sunt puşi s-o regrete.

Nicuşor Dan a spus, nu o dată, că i se face o revistă a presei şi, din alte interviuri, ştim că el şi preacucernica oengistă nu se uită la televizor, defel. Aşa că, organizaţia ȋi poate face portretul cu imaginea de sine, chiar şi cu AI. Ȋmi imaginez că, pȋnă şi oglinzile de la Cotroceni sunt acoperite cu afişul foarte stilizat cu care s-a prezentat ȋn campanie, ȋn principal ȋn străinătate, la Paris, de exemplu. Candidatul de-atunci a spus că nu ştie cine a dat bani pentru reclama imensă răspȋndită ȋn toată Europa, dar şi la New York, a fost… aşa, un voluntariat al diasporei. La el e voie.

Cȋteva luni mai tȋrziu, s-a prezentat, cu Macron, la Copenhaga, unde au fost ȋntȋmpinaţi de familia regală a Danemarcei şi totul părea c-a luat-o razna. Timişoara a fost un număr de clovnerie, te aşteptai ca, din moment ȋn moment, să facă o tumbă, să pice-n fund, păcat că n-au fost şi copii p-acolo.

Copenhaga a fost Stan & Bran compilat cu Mr. Bean. Te-aşteptai ca, ȋn orice moment s-o calce pe consoarta regelui pe pantofi, să pice peste ea, să vezi ce n-ai mai văzut, live, vreodată. Televiziunile acoperitoare n-au dat aceste gafe ȋn totalitate iar presa scrisă, de la aceeaşi unitate de transmisiuni, a redus totul la ce era mai puţin strident.

Nu, nu faptul că nu ştia dacă să stea ȋn fotografie a fost o mare gafă. Faptul că părea majordomul lui Macron (ȋntr-un fel…fără echivoc!) a fost sfȋşietor şi, apoi, cum Dumnezeu, nu l-a ȋnvăţat nimeni că nu el trebuie să ȋntindă mȋna alteţei regale şi, ȋn general, atunci cȋnd se prezintă gazdei.

Ca să nu mai spun că sare-n ochi că-i lipsesc orele de sport, n-are ţinută, nu merge drept, ţine cu greu mȋinile pe lȋngă corp.

Cel mai rău a fost la Copenhaga! M-aştept, totuşi, ca Nicuşor Dan, ca orice personaj principal, să se ȋnsufleţească şi să-i spună el autorului ce trebuie să se-ntȋmple, nu invers.

Un afiş nu e un tablou. Afişele se-aruncă la gunoi.

Interesant că partidele proglobalizare nu mai ţin de “conspiraţionism” - “România TV practică jurnalism părtinitor cauzelor conservatoare și naționaliste portretizând partidele liberale proglobalizare și organizațiile nonguvernamentale în lumina negativă.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_TV

Fidelitatea faţă de ţară ARTICOLUL 54

(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

https://freefrompress.blogspot.com/2024/05/ce-trebuie-sa-faci-neaparat-de.html

Regimuri autocrate, pe bază de stabilitate, vechi şi noi

Cei trei piloni ai stabilităţii, ȋn regimurile autocrate sunt legitimitatea, represiunea şi cooptarea. Toate se construiesc ȋn timp şi fac parte din procesul de instaurare a dictaturii stabilităţii. Ȋn timpul procesului de transformare a democraţiei ȋn autocraţie, legitimitatea (aprobarea, complianţa publică faţă de noile norme) devine, de la un moment dat, irelevantă sau secundară pentru stabilitate, clasa conducătoare reuşind să impună, cu forţa, atȋt de multe reguli, ordine şi măsuri – pe care, apoi, le instituţionalizează - ȋncȋt nu mai are nevoie de susţinerea populară. https://antipresa.blogspot.com/2025/10/regimuri-autocrate-pe-baza-de.html