joi, 1 decembrie 2011

IMNUL NATIONAL

DESTEAPTA-TE ROMANE


Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,          Scoal’ din somnul raţiunii moarte
În care te-adânciră barbarii de tirani!                            Din coma “In puii mei”
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,                     Caută-ţi soarta în străinătate
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!                     Să moară duşmanii tăi  

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume                     Doneaza sange de roman, Ioane!
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,               Cat încă avem maini, să bem!
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume        In piept purtăm cu fală silicoane
Triumfător în lupte, un nume de Traian!                         Dar am votat Traian şi deci avem.

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,                       Uită-te-n jur, cu fruntea lată
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;               Să vezi voinicii defrişand la brazi
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,                 Un ajutor dacă aştepţi, aşteaptă!
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!        Că noi de un viol o punem azi.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,                Istoria e doar ce ne convine
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,                              Urmaşi-s nişte strănepoţi obezi
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,                      Cu sabia şi alcoolismu-n vine
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.                        Netreji, să ne simţim mai breji. 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate                                Ne-a mai rămas în ciudă, Iliescu
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!                              Milcovul şi Carpaţiul s-au fumat
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,                  Ce libertate, frate! Ceauşescu,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!                   De-ar mai trăi, şi azi, ar fi votat.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare                            Mamă cerşete, fals umilă,
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,                             Sub deviza: eu cerşesc, nu fur!
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,                       Ca să se umfle ratingul de milă.
În astfel de pericol s-ar face vânzători!                             S’il vous plait, monsieur!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,                     Romani, plecaţi in alte ţări   
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,                             S-aveti noroc cu carul
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,                      Patria-mamă-i plină de mascări,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!                            Modelu-i cocalaru'.   
   
 
 N-ajunse iataganul barbarei semilune,                           Tara dansează din buric, Aferim!
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;                         De Crăciun, dansăm la bară.                       Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,                        
Noi nu stăm vii să o privim!    
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!                  Mai bine fugim din ţară!

                                                                                                                                               
 N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,                    Despotismul presarilor, trăiască!
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;                      Au pus jugul pe vite şi “Grivei”
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,                   Televizorul nu ştie să vorbească
 Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!             Iară copiii-nvaţă de la ei.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată             Romani, în patru zări plecaţi,   
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!                               Forţaţi de sărăcie.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată                   In
ţară sunteţi aşteptaţi
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!                                Să daţi exilul pe sclavie.

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,            Popii fac bani din cruce   
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.                         Exorcizări, de te cruceşti, mortale
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,                     Manaţi turma la moaşte
Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost' pământ!         Credinţa-i pe parale!