marți, 6 decembrie 2011

www.romanialibera.ro

ANNELY UTE GABANYI, cercetătoare

 Din 22 nov. 2011, în Romania Liberă stă un interviu luat de ziarista Sabina Fati unei doamne originare din Romania şi emigrată în Germania care a lucrat şi la Radio Europa Liberă, Munchen. Mai exact, d-na Annely Ute Gabanyi s-a născut la Bucureşti în 1942 şi a plecat din ţară în 1963, a făcut studii de filologie şi ştiinţe politice în ţară şi străinătate, iar acum e doctor în filologie şi ocupă funcţia de analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin. Sună atat de alambicat încat ar trebui să te dai bătut dar, dacă o cauţi pe doamna de mai sus pe internet n-o găseşti în primele pagini decat cu acest interviu şi pe un site librărie online: www.carturarii.ro.
In acest interviu, doamna cercetătoare, cum o prezintă ziarista, ne spune că Romania lui Ceauşescu a fost obligată de către FMI să-şi plătească datoriile şi că Fondul propusese măsuri de austeritate chiar mai drastice decat cele pe care le-am trăit. Scopul era ca sărăcia să-i facă pe romani să se revolte împotriva regimului. Am tot auzit de planuri din astea ţesute în străinătate inclusiv la “Profesioniştii” Eugeniei Vodă unde doctorul fratelui lui Ceauşescu ne spunea ce şi cum se urzea prin Anglia: o să curgă sange dar asta e! Iar in continuarea discuţiei s-a spus pe faţă că împuşcaţii la revoluţie au fost sacrificaţi cu bună ştiinţă.Ce nu spune nimeni şi n-am înţeles niciodată este de ce nu se urzea vărsare de sange şi/sau înfometare şi pentru ţările comuniste din jur? Pentru că argumentul că nu exploda mămăliga romanească nu stă în picioare avand în vedere că, în ţara asta, au fost cateva “explozii” interpretate acum ca revolte anticomuniste.

Mai spune doamna analistă că romanii au ieşit în stradă într-o revoltă anticomunistă şi s-au ales doar cu anti-Ceauşescu. O minciună malaxată continuu de 20 de ani, doar-doar o prinde cheag. Incă o dată: romanii nu ştiau ce-i ăla capitalism! De-asta nici nu se revoltau pentru că îsi puneau nădejdea că prostul din fruntea ţării moare şi altul mai rău n-are cum să vină. Au fost foarte reticenţi cu capitalismul şi după revoluţie şi au avut dreptate pentru că acest “neocapitalism” care mirosea a “fascism” continuă şi acum. Fascismul, aşa cum e el definit în Enciclopedia Universală Britanică. Cat despre democraţie, ne-am lămurit că nu există decat theoretic pentru că, practic, democraţia este exterminată de către dictatura de dreapta, un capitalism la fel de asupritor ca şi comunismul decat că prosteşte mai mult.
In sfarşit, doamna reporteră şi doamna Annely Ute Gabanyi o pun de-o barfă mică, alta care se repetă la infinit ca picătura americană, că de la ei vine propaganda asta ieftină. Ziarista întreabă aşa, într-o doară, de ce crede analista că romanii regretă sistemul communist, bunăoară, chiar  Mircea Cărtărescu a zis mai deunăzi că, deşi sistemul era groaznic, exista stabilitate şi ştiai ce te-aşteaptă a doua zi. La cei aproape 70 de ani, buna doamnă, a spus o răutate prostească, mult repetată “Această nostalgie persistă în toate ţările foste comuniste, însă mai ales printre dezavan­tajaţii şi perdanţii schimbărilor economice petrecute de atunci.” Eşti o tipă corectă şi cumsecade, n-am ce zice!
Această propaganda agresivă americană care se învarte în jurul aceleiaşi idei fixe, anticomunismul, este o vrăjeala veche şi ieftină. Am văzut odată un documentar unde Nixon, care şi-a clădit reputaţia pe anticommunism, a recunoscut că îşi acuza adversarii că erau comunişti deşi erau mai anticomunişti ca el, doar pentru că voia să caştige. Cam asta e cu ambiţioşii ăştia!

P.S. Deşi, la Realitatea, a fost anunţată din timp o discuţie Stelian Tănase-Cristian Tudor Popescu despre manipularea prin presă, care, în mod normal, e un subiect de vis, n-am avut stomac să mă uit la cei doi mincinoşi. Poate doar “Grivei” şi cei care au crezut ficţiunea d-lui Popescu despre uppercut-ul de securist bătăuş aplicat de T. Băsescu unui copil, să se fi informat de la cei doi.