Avem racheţi!

 

Asta e ştirea, de fapt, care se referă la doi ucraineni care au plantat “colete explozive” la o firmă ucraineană de curierat din Bucureşti. SRI spune că cei doi ar fi declarat că ruşii i-au pus, iar toată presa romȃnească a preluat informaţia, mot-à-mot, fără să crȋcnească: Ruşii au instruit şi angajat ucraineni pentru acţiuni teroriste pe teritoriul Romȃniei. Ne-au atacat!

Dar, faptele sunt fapte: doi ucraineni au vrut să arunce ȋn aer sediul unei firme ucrainene de curierat.

Deci, ne-am urcat ȋn autobuz cu ucrainenii şi acum avem păduchi. Nu era sufficient că ne scărpinam, ȋn fiecare an, de gripă porcină şi alte produse de import, cu caracter de mistreţ, acum avem racheţi – crimă organizată care nu se dă ȋnapoi de la nimic, asasini plătiţi. Probabil SRI a vrut să ne arate că…poate.

Vasile Bănescu şi credinţa ȋn sondaje

 

Establishmentul vrea să modifice Constituţia ȋnainte să “plătească” fiindcă a ȋncălcat-o, aproape total. A aruncat-o la coş. A călcat-o ȋn picioare, ȋmpreună cu toate drepturile stipulate acolo! Establishmentul vrea să măcelărească Constituţia şi idealurile romȃnilor, de la Revoluţie! Şi nu numai!

O vor măcelări, ca s-o adapteze la legile neconstituţionale pe care le-au dat.

Barometre de propagandă - Vasile Bănescu şi credinţa ȋn sondaje

Sondaj: Consideraţi că romȃnii cred ȋn influenţa unor puteri străine, ȋn existenţa conspiraţiilor sau a lui Big Brother şi simţiţi o dorinţă incontrolabilă de a-i… educa?

Dacă da, consideraţi că nu e nimic ȋn neregulă cu voi? De 35 de ani faceţi asta. Ȋntre timp, chiar şi ADHD-ul, conştientizat drept boală mortală, a fost declasificat lamentabil, nici măcar boală nu mai e.

Ȋnţeleg că, fostul purtător de cuvȋnt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, trecut de partea think-tank – urilor avangardiste, a numit protestatarii care cer turul II ȋnapoi, o sectă.

Bravos! O iau drept previziune. Ȋnseamnă că ȋnceputul a fost făcut, are toate şansele să se transforme ȋn religie.

Dar subiectul principal este un alt sondaj de care n-aveam nevoie, marca insul Ştefureac, cel care face pe plac noii ordini, cu cercetări gen nostalgia după communism şi alte prostii care nu fac nicio diferenţă. Sunt făcute doar de dragul şezătorii de după şi de scos ochii celor care nu-i ascultă.

Ultima inutilitate costisitoare este acest sondaj despre superstiţii la romȃni, un alt prilej de comentarii, aşa-zis, elitiste, pentru care noi n-avem niciun fel de consideraţie. Las la o parte că autorul trage concluzii ȋnşelătoare, ȋn introducere – gen, proştii, pesediştii, auriştii şi mediul rural sunt predispuşii la a fi superstiţioşi, e o obsesie a sociologilor romȃni să ȋmpartă lumea ȋn felul ăsta – care nu se regăsesc ȋn conţinut. Cei mai mulţi, probabil, n-au răbdare să citească toată maculatura, aşa că sociologul ȋi atrage ȋn impresia lui artistică.

Acum, despre ce e vorba ȋn propoziţie? Despre faptul că romȃnii, pe lȋngă ştiinţă şi religie, cred şi ȋn superstiţii. Ca toate popoarele lumii, dar asta nu se precizează. Comentariile sunt, ca ȋntotdeauna, imbecilizante dar cu aere de superioritate. De care, pe noi nu ne doare nici ȋn cot, desigur.

Rezultatul sondajului e că 17,6% dintre romȃni se consideră persoane superstițioase iar 12,1%, mai degrabă superstiţioase, deci, hai, să zicem că sunt 30% superstiţioşi ȋn Romȃnia.

Ştiţi cȋţi britanici sunt superstiţioşi?

Multinaţionale, provocări şi vizite de lucru

 

Multinaţionalele, subiect de şantaj public, de la o vreme, nu sunt puse să “plătească” impozit pe profit - deşi e chiar o directivă europeană ȋn sensul ăsta - Vezi, Doamne, de frica ambasadelor.

Serios? Ce pot face ambasadele? Ȋşi iau jucăriile (firmele) şi pleacă? D-aia sunt jupuite firmele romȃneşti, ca să nu plătească multinaţionalele?

Uite, eu nu cred că multinaţionalele nu “plătesc”! Cred că Statul ȋi jupoaie pe toţi. Ȋn curȋnd, multinaţionalele vor arăta precum firmele de partid.

E ceva aici care distruge tot. Orice ȋncepe să prindă o formă de normalitate primeşte un pumn ȋn cap, o piedică, o infiltraţie sau o ştire-bombă care aruncă totul ȋn aer.

După care, sondajele s-aşează ca praful, peste moloz. Fiindcă, după cel mai prost romȃn, care e romȃnul sărac, practicant şi fără prezervativ, e romȃnul care alimentează sondajele. La egalitate cu ăla care comentează pe internet, ȋntr-un “privacy” absolut, doar presa, serviciile şi CNA-ul ştiu ce scriu ei acolo.

Dr. Flavia Groşan

“Cu drag, Dr. Flavia Groşan, primar pneumolog, ca de obicei, precauta. Vă vreau ȋn siguranţă.”

“Zilele astea mi-am dat seama la ce riscuri m-am supus la tratamentul covidului. Important este că cei mai mulţi dintre noi trăim. Imensă satisfacţie. Deşi unii ȋncă ȋmi mai caută morţii…

Cu drag, aceeaşi Flavia.” 

https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2025/10/WhatsApp-Image-2025-10-17-at-22.50.41.jpeg

Colegiul Medicilor Bihor: Dr Flavia Groşan nu va fi sancţionată pentru afirmaţiile sale - mart. 22, 2021 | Colegiul medicilor  

://www.medicalmanager.ro/colegiul-medicilor-bihor-dr-flavia-grosan-nu-va-fi-sanctionata-pentru-afirmatiile-sale/

“Starea de sănătate a Flaviei Groșan a generat o avalanșă de reacții pe rețelele sociale. Mii de oameni au transmis mesaje de susținere și rugăciune pentru medicul aflat în stare critică.”  https://www.libertatea.ro/stiri/flavia-grosan-doctorita-oradea-mesaje-ironice-internare-coma-spital-5489651

Dr. Iulian Șerban: 

Cum au murit de fapt mulți din cei declarați decedați de COVID și ce a încercat să explice Flavia Groșan, dar nu putea fi înțeleasă decât de medicii care au învățat în facultate, nu de cei de la televizor sau de la Colegiul Medicilor

Explozie de gaze ȋn Calea Rahovei

 

Ce-am ȋnvăţat noi de-aici? Vreau să pun ȋntrebarea tȋmpită, ȋnaintea tuturor.

Tȋmpită, pentru că, ȋn realitate, nimănui nu-i pasă de consecinţe, decȋt ȋn măsura ȋn care se poate da vina pe contracandidatul postului, ȋn timp ce echipa de bocitoare plătite va contextualiza, dȋnd formă şi fond suferinţei poporului care iar a votat greşit.

Am văzut-o pe una de dimineaţă - ȋmi pare rău, nu pot să-i spun altfel - ȋntrerupea intervievaţii care ȋncercau să descrie ce şi cum au trăit, practic, experienţa bubuielii, ca să-i ȋntrebe cum se simt, dacă le-a fost frică şi ce e cu lacrimile din ochi.

Se credea vreo inteligentă emoţional. Ceea ce nu era dar, asta e, unii se descurcă greu sau deloc, fără modelul de referinţă preferat al televiziunilor, coşciugul.

Pilonul II

 

Dar, mai ȋntȋi… No sh…t, discuţia despre trecerea la ora de iarnă, loveşte, deja, Romȃnia? What the…! Uite, ca să nu mi-o ia nimeni ȋnainte: cȋnd vine un cutremur mare ȋn Romȃnia? Specialistul cutremurolog vine ȋn studio. (nu imediat)

Pilonul II

Ce este Pilonul II? Gheorghiţă II, de la Statul Major, care vine după Gheorghiţă I, din pandemie? Eşalonul II, care ȋncă nu şi-a primit tainul? Ăia care vor administra, sub comision, fărȋmiţarea contribuţiei obligatorii a poporului, la afacerea clicii politico-private, numită Pilonul II de pensii?

Gheorghiţăăă, nu cumva aia e pensia lu’ tatu-tău, bă, sau chiar a ta, neiniţiatule ȋn lumea care o să te-nfulece ca pe o nano-particulă, că nu degeaba ţi-au dat Baltagul, douăzeci de ani, la examenul de capacitate?

Restabilirea ȋncrederii?

 

Precizare: Ştiţi că, atunci cȋnd Viorica Dăncilă a impus cotizarea la Pilonul II de pensii, toată presa a minţit poporul că, peste tot ȋn “lumea civilizată”, această măsură era obligatorie?

Restabilirea ȋncrederii?

Am găsit soluţia! De fapt, pot fi mai multe.

Ȋn primul rȋnd, trebuie plecat de la ideea că ȋncrederea se stabileşte ȋn timp, deci faptul de a lua, aproape zi de zi, alte măsuri radicale, de parcă acuşi-acuşi, ȋncrederea ar putea sări ca pop-cornul, ȋn toate direcţiile, sau că lipsitul de ȋncredere se sperie şi ȋncepe să se ȋncreadă, denotă incompetenţă crasă, dacă nu cumva ceva boli nervoase.

Apropo, de boli nervoase, propun ca psihiatrii, psihologii şi sociologii romȃni să se adune ȋntr-un brain-storming şi să pună nişte diagnostice, strict legate de lipsa de ȋncredere şi, pe cȋt posibil, specifice, ca să nu ne umplem de deficit de atenţie, analfabetism funcţional, nostalgie şi putinism. Lumea e plictisită de astea iar repetitivitatea vă face să păreţi activişti cu propaganda şi obsedaţi de control.

Deci, dacă ce scriu eu vi se pare că aparţine unei persoane tȋmpite de fake-news (sau doar tȋmpite), inferioare, inculte, neinformate, paranoice şi cu accente suicidare sau orice altceva, vă rog să mă includeţi ȋn clasificările voastre şi, oricare ar fi diagnosticul, daţi o lege ca să-l plantăm pe frontispiciu. Că tot rimează cu ospiciu. Cȋte un diagnostic pentru fiecare tipologie care nu se ȋncrede ȋn “autorităţi”, media, UE, surse oficiale de adevăr.

“CNA este singura autoritate din UE care reglementează tot conținutul video online”

Războiul hybrid luptă cu războiul hybrid

 

Ave, Cezar! Ştiţi cum a amintit, televiziunea aia mai globalistă şi mai anti-legionară decȋt Papa, informaţia despre masacrul din 7 oct. 2023 al Hamas ȋmpotriva evreilor? Atacul ȋn urma căruia 1200 de israelieni şi-au pierdut viaţa.

Ȋnţelegeţi, şi-au pierdut viaţa? Nu cred că vreun “extremist” ar fi fost atȋt de sadic şi nesimţit ȋncȋt să bagatelizeze genocidul. Cel mai mare masacru al evreilor de la Holocaust încoace!

Psihopato, de la postul cu pricina, 1200 de israelieni, majoritatea tineri, au fost ucişi, ȋn chinuri incredibile, nu şi-au pierdut viaţa ȋn urma unei catastrophe naturale! Ororile n-au fost date niciodată pe televiziuni, fiindcă legea nu permite.

Ȋnsă, văd că pe Elie Wiesel, CNCD, fratele Muraru şi alţi pro-europeni, nu i-a deranjat. Prefăcuţilor! Hibrizilor!

Şi ce dacă, plouă?

Things To Do When It Rains

Are you familiar with the old boy scout trick to determine the weather using a piece of seaweed? The way this works is that... by Max Maxfield - September 12, 2020

https://www.clivemaxfield.com/coolbeans/things-to-do-when-it-rains/

Despre imparţialitate: “Dacă unul ȋţi spune că afară plouă iar altul că e uscat, nu e treaba ta să-i citezi pe amȋndoi. Treaba ta e să te uiţi, dracu’, pe fereastră, să vezi care-i adevărul.” ― Jonathan Foster  https://www.goodreads.com/quotes/12370093-if-someone-tells-you-it-s-raining-and-another-tells-you

Nu e nimic la televizor, deci…

Lucruri de făcut cȋnd plouă. Plus, cum poţi previziona ploaia cu o algă de mare

“Astăzi, devreme, umblam razna pe internet (cum faci şi tu), cȋnd am dat peste o referinţă la o postare pe Twitter, numită Nişte probleme tipic englezeşti.

Sunt britanic, m-am gȋndit, deci, am probleme – nu e la fel de uşor să fii bon vivant, povestitor, trend-setter şi lider ȋn lumea modei, cum ţi-ai putea ȋnchipui.

Fie vorba ȋntre noi, asta mi-a adus aminte de cartea Cum să fii un “extraterestru”, de George Mikes, un studiu incredibil de interesant. Am o copie care pȋndeşte pe undeva, prin biroul meu – trebuie să sap după ea şi să-l recitesc pe micul pungaş, dar, ne ȋndepărtăm de la temă…

Deci, m-am ȋntors, ca să văd ce probleme au britanicii (pe lȋngă cele doar 20 de mile marine care-i separă de francezi, desigur).

Unul din primele lucruri peste care am dat a fost o listă cu “Lucruri de făcut cȋnd plouă”. Fiind născut ȋn Sheffield, Yorkshire, England, ploaia e ceva despre care pot spune cu mȋndrie că mă pricep (aveam 20 de ani cȋnd am văzut soarele, pentru Dumnezeu!). Desigur, nu m-am putut abţine să adaug una sau două lucruri, iar rezultatul este următorul:

Cum scăpăm de Urgia Naturii?

Cu ulei de mentă? Nu… mă scuzaţi, le-am ȋncurcat! Cu uleiul de mentă daţi ȋmpotriva gărgăriţelor şi păianjenilor.

Numai puţin, să vedem… ştirile vin, ȋn puhoi, peste noi şi…

Cu războiul hybrid, ȋncă nu, fiindcă Ministerul Atribuirii nu i-a pus lui Putin, ȋn cȋrcă, şi codul ăsta roşu.

Uite, c-am găsit!

Cauze: acoperişuri prost făcute, copaci putrezi sau prost trimaţi, defrişări abuzive, diguri proaste, distruse intenţionat sau proiecte de ȋndiguiri care n-au mai fost duse la ȋndeplinire, system de canalizare neadecvat la modificările urbanistice, construcţii ȋn luncile rȋurilor, intervenţii şi experimente meteorologice…

Cȋnd vom scăpa de Urgia Naturii?

Atunci cȋnd vom scăpa de syntagma “stare de război ȋn UE” – aşa am fost anunţaţi zilele trecute, că UE e ȋn stare de război. Nu la propriu dar, dacă-i spui război-hibrid, deja e cu autoservire, din spectru. Spectru, intuiţie şi, prin analogii trase la temă, dovezi clare. Asta ne-a spus domnu’ Tánczos, că dacă acum plouă şi se inundă, mai ales ȋn zonele lovite de secetă, e o dovadă clară că schimbările climatice există.

Uite, eu spun că, ȋn urma atȋtor avertismente “roşii” suferite de populaţie, mai ales din 2020 ȋncoace, numărul AVC-urilor va creşte, neobişnuit de mult. Ce ziceţi, dacă am dreptate, putem atribui catastrofa asupra sănătăţii populaţiei, acestei forme de terorism prin alerte, coduri şi avertizări continue?

Dar, o alertă ȋmpotriva Urgiei Naturii Umane, ajunse la Putere, cȋnd primim?

Strȋmtoarea Dandanale

- Ce-aveţi acolo?

- …

- Ȋntotdeauna mergeţi, aşa, ciudit. Vă e frig de la rubrica meteo sau sunteţi preocupat de capitolele lipsă din romanul Rechizitoriul?

- Da… De unde ştiţi…

- Păi, rubrica meteo, ȋn Romȃnia, e prezentată ca pentru animale fără adăpost… deşi, mai toate animalele ȋşi găsesc o scorbură, unde se-ncălzesc ȋn propria blană, ştiţi cum e…

- Mda…

- Nu mai gesticulaţi, era s-o iau la dreapta. Noroc că nu e nicio fereastră deschisă. Țineţi-o drept, după Steaua Polară! Sau nu ştiţi ȋncotro să mergeţi? Am mai văzut asta, odată, e o ȋntȋmplare tristă, despre un căţel abia abandonat, dar n-o spun. Mie-mi plac căţeii, infinit mai mult, decȋt Preşedinţii.

- Mda (rȋde).

- Dar poate vă ajut cu capitolele lipsă din Rechizitoriul, manuscrisul pe care-l ţineţi strȋns, la subraţ. Acum, că au sărit şi americanii cu Spioanca Dandana...

- De ce, Dandana?

- Păi, orice-ar face, e prinsă. Dar nu se lasă. Probabil ȋi place să fie prinsă.

- (rȋde) Mda, ȋi place să fie prinsă. De ce credeţi că au prins-o tocmai acum?

- Pentru că octombrie e o lună crepusculară. Dacă mai şi plouă, e tocmai bine, subsolurile se inundă şi…

- E anotimpul virozelor.

- Nu, e sezonul cȋnd dihorii prind şobolanii.

- Ah! E o conspiraţie sau o superstiţie?

Cine vrea să desfiinţeze Romȃnia?

Serios? Ăsta e jocul ruşilor, pe faţă? Oficiali ruşi sar să-i ţină partea lui Călin Georgescu, ȋn interviuri şi intervenţii transmise pe tot globul, şi ăsta e jocul ruşilor?

Ce joc e ăsta, şarade? Jocul ăla ȋn care se pune cartea pe frunte, s-o vadă toţi adversarii? Poker pe dezbrăcate? Şeptic? Tabinet?

Fără AS ȋn mȋnecă – ăsta-i jocul ruşilor?

Şotronul ăsta? Trasul cu praştia, pardon, drona, după păsări? Prinsul vrăbiilor cu ligheanul?

Adică, nouă ne-a furat hazardul, coiful dacic, dar avem certitudini ȋn legătură cu jocul ruşilor, fiindcă ni le dau ruşii pe tavă?

35 de ani. Noi nu vă datorăm nimic!

Cȋnd, la ȋnceputul anilor “90, Silviu Brucan a spus că romȃnii vor avea nevoie de douăzeci de ani ca să iasă la liman, tot poporul a fost ofensat de afirmaţia lui. Ce de ȋnjurături şi-a luat! Adică, nu eram mai deştepţi de-atȋt? Plus, bogăţia de resurse, infrastructura şi educaţia aferente… să fi vrut să te duci ȋn cap şi n-aveai cum!

Apoi, cȋnd Victor Ciorbea a invitat investitorii, cu plecăciunea ruşinoasă, Veniţi ȋn Romȃnia, pentru că aici e mȋnă de lucru calificată şi ieftină!... eram deja ȋn “96, părea că, nu doar am bătut pasul pe loc, dar trebuie să ȋncepem să dăm ȋnapoi.

Tot pe-atunci, cȋnd Silviu Brucan se apropia de sfȋrşitul vieţii, cineva i-a adus aminte de cei douăzeci de ani iar el a rȋs şi-a recunoscut că, de fapt, voia să spună că evreilor le-a luat 40 de ani ca să traverseze deşertul, dar s-a abţinut.

Ne apropiem de cei 40 de ani.

Serviciul militar... voluntar – e o veste bună sau o veste proastă?

“M-am ȋnrolat ȋn Armată crezȋnd că, dacă vrei pace, trebuie să te pregăteşti de război. Acum cred că, dacă te pregăteşti minuţios de război, război o să ai.” – Sir John Frederick Maurice (Military leader, 1841 – 1912, England)

Serviciul militar... voluntar  – e o veste bună sau o veste proastă?

Nu ştiu. Nu ştiu, pentru că presa n-a făcut această precizare, standard, practic, ȋn emisiile romȃneşti de informaţie din surse oficiale, credibile. E o ştire controversată? N-am auzit ceva de genul iar, ȋn Landul RO, substantivul nu mai are voie să umble liber. Fără certificat verde, vreau să spun, p-arafat de autorităţi.

Deci, cum e, veste bună sau veste proastă? Putin ce zice? Fiindcă, dacă afară plouă iar Putin zice că plouă, din piepturile largi anti-putiniste trebuie să răzbată, pȋnă-n zări, salutul militar Bună dimineaţa, Soare!