Legea mirosurilor. Mirosul resimţit

 

Campanie: Ȋmpreună fără miros! Spune NU, simţului olfactiv!

Legea care prevede ȋnfiinţarea Miliţiei Mirosurilor a fost pritocită ȋncă din 2020, imediat după campania de răspȋndire a Covidului. Politicienii nu s-au grăbit să dea şi norme de aplicare sperȋnd că tot poporul va inhala virus d-ăla greu şi va rămȋne fără miros pe viaţă.

Acum, oengista de la Mediu, Regina Mirosurilor din guvernul Bolojan, a luat sconcsul de coadă şi a completat legislaţia, ȋn vederea tratării disconfortului olfactiv al populaţiei. Nu mă-ndoiesc că va fi un joint venture ȋntre meteorologi, polenologi, ISUnologi şi turnători la Mirosecuritate.

Va fi invazie de titluri exaltate: Alertă, spitalele sunt pline de afecţiuni ale receptorilor sensibili! Se caută leacul. Copiii sunt cei mai afectaţi!

Autorităţile ȋnalt-competente vor ţine, conform legii, un “jurnal de mirosuri” unde toţi cetăţenii de bine, cărora le pute ceva, vor turna reclamaţii.

Ne aşteptăm ca, poliţiştii de la anti-drog să se transfere la Miliţia Mirosurilor, cu ăia care trag pe nas, după ei. Procurorii vor stabili dacă sunt suspiciuni rezonabile că pute şi vor trimite roabe de dosare ȋn instanţă, cu lopeţile de grajd, cu tot, şi martorii mirositori de bună credinţă. Vȋrsta de pensionare a magistraţilor va scădea la 28 de ani.

Probabil, O. Țoiu, de la Externe se va ocupa de noul odeur, deoarece, evaluarea mirosurilor se va face ȋn funcţie de standardele naționale, europene și internaționale în vigoare.

O reţetă de parfum care te va surprinde. Bun şi pentru Nicuşor Dan

Alegeri Rep. Moldova. Enclava Ucraina – Moldova – Romȃnia

Romȃnia, a cincea roată de la căruţă, cu Nicuşor Dan pe capră. Ştiu că, o altă ordine sau un acronim anagramat al enclavei, dă altceva, dar mă fac că nu văd.

Aşa cum n-o prea văd pe Maia Sandu. Ȋntotdeauna schimb canalul, cȋnd vorbeşte persoana. N-am nimic cu ea, dar nici nu-mi spune nimic. Iar eu mă uit la toate falsurile, plictisurile şi tȋmpeniile debitate de rezidenţii din Televizor, ca şi cȋnd cine ştie ce informaţie crucială, fără de care, n-aş putea să-mi fac planuri pentru ziua de mȋine, mi-ar putea scăpa. Ieri, de exemplu, am prins, razant, o notiţă din carneţelul prăzuliu al sectanţilor climatici, care au dibuit o  “legătură ȋntre consumul de zahăr şi schimbările climatice”.

Ăsteia, totuşi, i-am făcut vȋnt, dracu’, mi-am zis că, dacă vreau să fac vreodată o listă cu toate infantilismele din domeniu, mai bine, mă ocup personal, ȋntr-o zi cȋnd n-am altele pe cap.

Dar, ȋn general, ascult toate “ştirile” care bat cȋmpii, de la o vreme, un singur cȋmp. Unde vom fi restrȋnşi, cu toţii, ca oile, cȋnd vine iarna. Acolo e cȋmpul tactic, acolo sunt incendii de vegetaţie, acolo e cȋmpul de bătălie hybrid, plantaţii programate de panouri solare, acolo ar trebui transhumaţi locuitorii naturii ȋmpădurite, ca să facă loc urşilor, inundaţiilor şi oengiştilor.

Ȋnsă, ȋn general, mă uit peste tot, mă ajută să mă gȋndesc la ce ştiu.

Mai puţin la Maia Sandu.

Ce mai e pe buzele romȃnilor?

 

Azi, Nicuşor Dan. Preşedintele ajuns la Cotroceni, vorbind despre inculpatul la modă, Călin Georgescu, şi justiţia de fiţe anti-ruseşti. Nicuşor Dan şi Alex Florenţa sunt avocaţii apărării deciziei de anulare a alegerilor şi back-up pentru procurorul de caz. De care, nu prea se vorbeşte, notorietatea lui fiind legată de o celebră condamnare fără cadavru.

Ȋnsă, experienţa din Cazul Elodia, ȋi va fi de mare ajutor scriitorului de rechizitorii.

De data asta, acuzatorul va demonstra, cel mai probabil, că se poate obţine o condamnare pentru crimă, chiar şi atunci cȋnd ADN-ul, prezentat ca probă, este descoperit ȋntr-o rămăşiţă de licheni fosilizaţi sub copita vreunui dinosaur. Fiindcă, e susţinut de la cel mai ȋnalt nivel.

Donald Trump atacă “spectrul” autist

Efectul Clever Hans  https://antipresa.blogspot.com/2025/09/efectul-clever-hans.html

Nu credeam, sincer, s-o facă şi p-asta. Dacă, din tot mandatul său, ar fi rămas doar dezgheţarea libertăţii de exprimare, de la debut, şi tot ar fi rămas Preşedintele de care lumea noastră avea cea mai mare nevoie.

Nu credeam că, după zeci de ani de dominaţie a acestei ideologii absurde şi mutilante, va avea cineva curajul să ȋnfrunte bestia, fie el Preşedintele Americii, fie ei, oameni de ştiinţă sau doar oameni care nu se dau bătuţi.

Pentru că, ce face Preşedintele, acum, este să dea o voce medicilor şi oamenilor de ştiinţă din domeniul medical – din nou, libertate de exprimare - care au ştiut, tot timpul, ce se-ntȋmplă, dar n-au avut loc pe canalele de comunicare unde Big Farma şi prostituatele ştiinţei sponsorizau şi ocupau tot spaţiul şi timpul muritorilor de rȋnd, transformaţi, peste noapte, ȋn pacienţi.

De fapt, ce se-ntȋmpla pȋnă acum, era că, stăpȋnii şi vedetele ştiinţei aveau o mȋnă pe microfon şi un pumn ȋn gura oricui voia să-i contrazică. După fiecare argumentaţie contra, oricȋt de palidă, venea cartelul media-medical, cu victima “dezinformării” de mȋnă (de obicei, ȋn stadiu terminal) şi-ţi scotea ochii: Uite, ce-ai făcut!

Niciodată, cu victimele “conştientizării”!

Ticăloşii din domeniul medical se detonează, chiar ȋn acest moment, şi-n Romȃnia – sunt cei care observă, perspicace, că Donald Trump nu e medic şi n-ar trebui să se exprime ȋn acest domeniu. Ȋn realitate, nici nu se exprimă, vă prezintă concluziile unei armate de cercetători şi specialişti care contestă rezultatele dăunătoare ale dictaturii politico-medicale, sau a “ştiinţei politizate”, cum o numeşte RFK Jr.

Ȋnaintea lui Donald Trump, G. Bush jr. a retras fondurile pentru aşa-zisa iminentă descoperire a leacului pentru vindecarea cancerului – care s-a concretizat ȋn milioane de diagnosticări abuzive şi miliarde de dolari băgaţi ȋn campanii de promovare – iar B. Obama a retras fondurile pentru programul “gain of function”, pe care Fauci a recunoscut că şi-l dorea foarte mult. Şi, pe care, cel mai probabil, l-a creat ȋn China.

Dar, ȋnainte de “virusul policalificat” a fost inventat SPECTRUL.

…ȋntr-o direcţie greşită

 

Nu mergem ȋn direcţia bună. Ȋncă suntem pe comunicare strategică, sau politically corect, iar asta echivalează cu interzicerea dreptului la exprimare. Ȋn lume, unii au dreptul să protesteze doar ȋmpotriva Israelului, alţii au dreptul să protesteze doar ȋmpotriva palestinienilor. Statele interzic instituţii de presă ostile politicii oficiale.

Idioţii conformaţi ȋi concediază pe cei care nu se aliniază, ȋntr-o direcţie sau alta. Nu se respectă dreptul de a nu fi de acord cu opinia celuilalt sau chiar se cenzurează opinia diferită. Ca-n fosta ţară Romȃnia. Pandemia de război hybrid, care deţine această parte componentă nevăzută, dar dibuită, subtil şi sigur, de autorităţi din penumbra puterii, ȋmpăienjeneşte părerile colţuroase, critica analitică sau statul refractar, pe gȋnduri.

Sondajele ȋn rafală aruncă şi praf ȋn ochi. Pe faţă, un general al Armatei Romȃne susţine ideologia climatică şi propaganda impotriva “extremiştilor”. Nimeni nu observă. Bătrȋnii şi copiii sunt folosiţi, ȋn emisiuni de televiziune, drept momeală empatică şi strȋngere de fonduri şi lacrimi. Organele competente aprobă.

Stenograme din ambulatoriu

Donald Trump atacă “spectrul” autist https://freefrompress.blogspot.com/2025/09/donald-trump-ataca-spectrul-autist.html

Stenograme din ambulatoriu

De unde reiese clar că P.F. pregăteşte acţiuni destabilizatoare şi haos

P.F: Acum trebuie făcut ceva. Mers peste ei şi... Dacă stăm nemişcaţi, suntem morţi… (vulgar, neinteligibili)

P.R. Ce facem şefu’? Interviu?

P.F. Musai! Ȋl mai ai p-ăla din grupul nostru PRAF…

P.R. (neinteligibil)

P.F. N-am ȋnţeles nimic.

P.R. Și mie mi-a luat ăla, frate!

P.F. Ce ți-o luat?

P.R. Fraza aia (neinteligibil)…

P.F. Ți-o luat-o de pe (neinteligibil)… ca s-o dea lu’ (neinteligibil)…

Asasinat politic: activistul de dreapta Charlie Kirk executat

 

Este vorba despre genul de activist, binecunoscut, care predică acel pachet obligatoriu de morală religioasă intransigentă, la care lumea ar trebui să se raporteze atunci cȋnd păcătuieşte. Există o teorie care spune că, omenirea trebuie să aibă, permanent, un astfel de set de reguli izvorȋte dintr-un concept şi o autoritate care nu pot fi contestate decȋt la biroul de sesizări şi reclamaţii al Bisericii.

N-am urmărit ce spunea acest tȋnăr, n-a fost nevoie – ştiu ce predică activiştii religioşi, dar nu voi vorbi despre asta fiindcă, deocamdată, e vorba despre o tragedie, tatăl a doi copii a fost asasinat, cel mai probabil, pentru că, o altă religie, nu-şi vede şansele de implementare, altfel, decȋt, prin debarasarea globului pămȋntesc de opoziţie.

Deci, e confruntarea dintre două religii, una cu vechime de două mii de ani şi-o panoplie ȋntreagă de sfinţi, care se raportează la o instanţă superioară, pe care, cei mai mulţi n-o contestă, ȋn principiu, şi alta care vrea să anuleze totul, cancel culture, şi să-şi pună proprii sfinţi, salvatori, pe pereţi.

Fac o paranteză, ateu şi agnostic, nu e tot aia, cel puţin pentru noi, mirenii. Le-am auzit folosite de-a valma, ȋn necroloagele care-l afuriseau pe Ion Iliescu, ȋn ziua cȋnd, fostul Preşedinte era condus, ȋn şuturi, spre groapă.

Cine să fie conştiinţa lumii: Soroş sau tot Isus Christos?

Lumea ȋncă nu s-a dezlănţuit!

 

Nu, lumea ȋncă nu s-a dezlănţuit. Ȋncă nu s-a ajuns la ghilotină dar ȋnceputul e bun. “Blocăm tot!”, asta e ce trebuie să reţinem, fiindcă ăsta rămȋne momentul T-zero.

Deocamdată, ȋn Romȃnia e bine. Nimic nu funcţionează dar nici nu iese din rȋnd. Se vorbeşte limba… ruşi, la toate posturile de televiziune, de unde şi această stabilitate, la care ţări, precum Franţa, America, Belgia, Germania, Marea Britanie, nici nu visează.

Fiindcă ele n-au un preşedinte voluntar, scos dintr-un algoritm soft, pe care ţara abia acum ȋl ia la cunoştinţă, de cȋnd se plimbă prin ţară sau iese, ȋndrăzneţ, la presă. L-aţi văzut azi, pe cȋnd se ȋncinseseră ştirile despre protestele violente din Franţa, cum a ieşit, dragu’ de el, să calmeze spiritele, cu propria prezenţă flexibilă, ca o salcie plȋngătoare care bagă-n defensivă orice fenomen meteo extrem? N-avea nimic de comunicat, propriu zis, doar ieşise la cules de ȋntrebări – pentru care, spre surprinderea mea, avea răspunsul prea pregătit.

Foarte interesant acest personaj. Nu ştiu de ce, dar pe mine nu m-a păcălit niciodată cu “autismul” şi gestica lui dreptunghiulară. Dar m-a luat prin surprindere la cultura generală care nu pare a fi doar ce-ţi rămȋne-n cap după ce-ai uitat tot. Contrazice imaginea de tocilar care ştie una şi bună, matematică, matematică, matematică. Doxă numai ȋntr-o direcţie.

Nţ! Articolul scris de el, pe cȋnd era doar o smicea ȋnfiptă ȋn activism, unde cred că zicea ceva de contractul social şi nu ştiu ce ideologie (eram in stare de şoc, am crezut că e un olimpic la lb. romȃnă şi filozofie cel care l-a scris), apoi, ȋn ultimul interviu, ne-a zis ceva de… umorile corpului? (nu cred că se mai foloseşte ȋn zilele noastre) iar astăzi, dacă vă vine să credeţi, a spus, citez, “Nu vedem emergenţă de reformă…”. Wow, măi!

Teoria conspiraţiei. Conspiraţionism

 

Ce e Teoria conspiraţiei? Ȋn niciunu caz, o conferinţă a medicilor – adică a unui grup de oameni de ştiinţă - care contestă eficacitatea injecţiei ARN-mesager şi buna intenţie din spatele acestui nou vaccin.

Teorie a conspiraţiei e dacă zic eu că, din cauza neȋncrederii ȋnfricoşătoare ȋn sistemul de sănătate publică – rezultat din managementul crizei covid - oamenii vor refuza vaccinarea şi orice fel de injecţii iar Organizaţia va angaja milioane de vaxeri care vor ȋnţepa populaţia, prin surprindere, ȋn locuri agglomerate, mall-uri, festivităţi, autobuze, la metrou, pe stradă etc. Dar nu zic.

Conspiraţionismul presupune să fii parte a unui grup care conspiră. De aceea, spre stupefacţia celor care doar fac opinie separată, presa covidienilor ȋi numeşte pe cei care contestă noua ordine, conspiraţionişti, de-a dreptul. Deşi oamenii nu pun nimic la cale, doar contestă. Ȋnsă, cel mai probabil, ȋn limbajul nou-vorbei, dacă nu cumva ȋn noua politică ecumenică, recalcitranţii – cum ȋi numeau şi comuniştii – sunt expediaţi direct la duşmanii de clasă care conspiră să dărȋme regimul. E şi multă frică, aici. Frică, frică, frică. Să nu sufle nimeni ȋn front, că s-ar putea prăbuşi ȋntreg eşafodajul. Atȋt de fragil şi nesusţinut e totul, ȋncȋt, la prima adiere de vȋnt se face praf. Iar Praful poate fi supus analizelor de laborator şi adevăruri secretizate ar ieşi la iveală şi-ar fi rostite public, devenind adevăr official.

Vaccinişti şi anti-vaccinişti

Acum, cei care s-au vaccinat cu toate vaccinurile copilăriei, unii şi-au făcut chiar şi-un vaccin-două covid dar, acum, contestă eficacitatea ăstuia din urmă, nu sunt anti-vaccinişti, cum ȋi numesc fundamentaliştii sistemului. Decȋt dacă, vaccinul ARN-mesager n-a fost cumva răstignit pe cruce şi-a ȋnviat.

Părinţii

 

Vremea mesajelor soft a trecut. Părinţii şi odraslele lor

Lumea se schimbă. Deocamdată, o parenteză pe alt subiect reizbucnit recent: dacă cineva ȋşi ȋnchipuie că va putea fi ȋnăbuşit, ȋn continuare, adevărul despre pandemie şi “vaccinul” covid, atunci, cineva n-a fost atent. Injecţia ARN-mesager, care, ulterior a primit o derogare şi s-a numit vaccin, a fost, ȋn varianta soft, un experiment, adevărul dur ar putea fi mult mai rău, după cum transpare din gura şi suflul activiştilor care au primit drept exclusiv de comunicare pe subiect. Trebuie potoliţi ăştia, din presă, care se cred miliţia covid!

The Independent: Introducing the new style of parenting - FAFO

Deci, lumea se schimbă. Trendul devenit viral, ȋn materie de parenting, este o schimbare care inversează stilul indus de porcăria globalistă, o ȋntoarcere la bunul simţ natural, ȋn care copilul ȋnvaţă, pe propria piele, ce ȋnseamnă să nu respecţi regulile universal valabile, ȋn care, evident, intră şi autoritatea părintească sau a profesorului, conştientizarea faptului că trebuie să-ţi porţi şi singur de grijă, renunţarea la prosteala datului cu fundul de pămȋnt atunci cȋnd nu ţi se satisfice orice toană – de regulă, indusă de influenţărismul plătit de sociopaţii care vor să tȋmpească lumea.

Deci, un număr crescȋnd de părinţi, resping modelul “gentle parenting”, ȋn favoarea unui nou stil, mai dur, un fel de “ȋnvaţă singur ce să nu mai faci” sau “dacă faci de capul tău, trebuie să suporţi consecinţele”.

Acum, nici pe departe nu e un stil dur, nu ne ȋntoarcem la bătaie, Doamne fereşte!, e vorba doar că se renunţă la cocoloşire excesivă şi excesiv de permisivă.

Era şi timpul, pentru că specialiştii din domeniile aferente au constatat că generaţiile educate de ei au ieşit prost de tot.

Schimbarea vine cu o ȋncălzire uşoară, exemplificată ȋn Wall Street Journal: “Nu vrei să-ţi iei pelerina? Atunci, o să te-ntorci acasă prin ploaie. N-ai chef de lasagna la cină? Lasă, că nu mori, tu, pȋnă la micul dejun. Iar ţi-ai lăsat jucăriile pe jos? Acum caută-le ȋn coşul de gunoi, sub lasagna pe care nu le-ai mȋncat.”

Excepţie? Nu, ȋn Romȃnia!

 

Cȋteva observaţii, ca spectator.

Ȋn Romȃnia nu există excepţii. Nici una, nici zece, nici o mie. Ȋn Romȃnia, excepţia devine regulă, pentru 50% din populaţie, cu o viteză de propagare de nivel 5G, chiar dacă se face doar cu o circulară. De aceea, dacă vrei să le dai magistraţilor pensie de 25 000 de lei, trebuie să le faci salariul de 50 000 de lei, şi-nchei discuţia.

Ȋn Romȃnia, nu se poate face nicio reformă, niciodată, decȋt plecȋnd de la analiza imparţială a regimului ceauşist, cu tot ce a produs el ca system corupt şi dictatorial. Cel mai rău communism, o fundătură, chiar şi pentru vechiul bloc communist, singura speluncă unde i se aduceau omagii conducătorului iubit, ca ȋn Coreea de nord. Noi aveam antenă de bulgari, pentru Dumnezeu! Ni se părea că acolo e occident, faţă de ce era la noi. D-acolo, din ceauşism, i-am moştenit p-ăştia cu sete de activism şi propagandă care ne umplu de scȋrbă viaţa, chiar şi 35 de ani mai tȋrziu. Care nu ştiu de unde, dracu’, au apărut, fiindcă, pe unde am fost eu, toată lumea dădea rasoale cu activitatea de partid! Pentru mine, unul din cele mai mari şocuri de la procesul Ceauşeştilor a fost că el zicea ceva de cauză sau trădarea cauzei, aşa ceva, iar noi ne gȋndeam: care cauză? Aveam impresia că omul a fost ţinut ȋntr-o debara, ȋn comă, iar acum s-a trezit ȋn acelaşi timp şi spaţiu ȋn care a sucombat ȋn tinereţea lui revoluţionară.

Oricum, e o ȋntrebare la care n-a răspuns nimeni: Ceauşescu mai era ȋn deplinătatea facultăţilor mintale? Dacă nu, de cȋnd nu mai era cu toate ţiglele memoriei pe casă? Nu, cumva, l-au ţinut “ȋn debara” şi un regim paralel, pe care l-am moştenit, trăgea toate sforile şi continuă să le tragă?

Fiindcă, altfel, nu-mi explic, cine a făcut tranziţia, de la spectacolele omagiale fluviu, la o ȋntreagă colecţie Sandra Brown a ȋncălzirilor climatice. Ca să dau doar un exemplu dintr-o sută.

Ȋmpreună dar fără multă tevatură

 

Ca şi cȋnd mulţimea de festivaluri şi anxietăţi induse cultural n-ar fi de-ajuns, politiciana Alina Gorghiu tocmai a găsit de cuviinţă să umple spaţiul rămas, cu o campanie, ȋn cel mai bun caz, inutilă. Parlamentarii se vor ocupa de “Romȃnia fără violenţă”, ȋntr-o comisie specială, fiindcă, ȋn rest, le-au rezolvat pe toate. Vor combate, evident, “violenţa de gen”, unde genul nici nu mai ştim ce este.

Lasă că ştiu ONG-eurile, care ȋnghit 1,51% din PIB. Săptămȋna trecută a băgat capu’n poză o activistă care ne-a băgat femicidul ȋn case şi care, cel mai probabil, va ȋnghiţi o grămadă de bani de la buget ca să nimic, ȋn cel mai bun caz, dar mai ales, ca să bage educaţia sexuală ȋn şcoală, după cum singură s-a insinuat.

Probabil, la cererea acestor servicii civile, ONG-eurile, a sărit Alina Gorghiu cu iniţiativa parlamentară.

Să urȋm, dar să urȋm pe cine trebuie. Ura nu e pentru proşti!

 

Nu poţi să urăşti pe cineva care nu ţi-a făcut niciun rău. Ȋnsă, nu cred nici ȋn autenticitatea “incidentului”, de săptămȋna trecută, din Bucureşti, ȋn care, un tȋmpit loveşte, din senin şi neprovocat, un băiat pe bicicletă care lucra pentru o firmă de curierat. Idiotul aggressor ȋl numeşte pe lucrătorul din Bangladesh “invadator” – foarte savant pentru un idiot – şi susţine că ȋşi apără ţara, atunci cȋnd este imobilizat de un poliţist pe trotinetă, care se deplasa, exact la ţanc şi ȋn civil, spre casă.

Ȋnsă, asta e varianta oficială, deci, e posibil. Altfel, dacă şi cine a pritocit-o a reuşit să ne şocheze şi să ne facă de rȋs dar a tras-o prea mult la temă. Ar fi tipic pentru livratorii de “lecţii de viaţă” din Romȃnia.

Astăzi, a venit o ştire, mult mai tȋrziu decȋt dacă ar fi livrat-o băiatul din Bangladesh pe bicicletă, care susţine că, ȋn aceeaşi zi cu agresiunea incredibilă din capitală, un alt romȃn, de la Cluj, a bătut un străin de l-a băgat ȋn spital.

Nu ni se spune de unde era “străinul” şi nici de la ce s-au luat.