Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresat Parlamentului României

16:00 | 22 februarie 2016

Corectură cu roșu,

  
Tăriceanu: D-l Iohannis e aici? D-l Mi’alache e?
Iohhanis: Nu, dar a trimis discursul ăsta.
Tăriceanu: D-le Președinte al României aveți cuvântul!
„Domnule Președinte al Senatului, (D-na Anghel, vă dau afară din sală!)
Domnule Președinte al Camerei Deputaților, (Vedeți să nu călcați pe sufleur!)
Domnule Prim-ministru, (din sală: Huuuo! Un technocrat prea sărat ca să fie pus la rană )
Doamnelor și domnilor miniștri, (Remanierea!)
Doamnelor și domnilor senatori și deputați, (Cine sunt eu? Sunt senator al României!)
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
(Dar deschideți poarta, aparatele de aer condiționat nu mai fac față!)                                                                                                                                   
Stimați invitați, (psihologi TV, sexology, nutriționiști, cancer promoters, ONG-iști, evangheliști SUA, jurnaliști mentaliști etc.)
 
Doamnelor și domnilor, (telespectatori ai Antenei 1,2,3,4,5…)

Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. (Trebuia să ne strici tu cheful!) În afara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici.(Ce știi tu, mă, cum se câștigă alegerile? Pe tine te-a ales facebook-ul!)
Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care să avantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodată aplicate. (Așa, și! Dacă te pui cu noi te schimbăm cu două televiziuni și 30% electorat!)
Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisă în 2008 și niciodată aplicată, sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne probabil într-o nefericită istorie a măsurilor legislative cu iz electoral.(Da, dar vezi cum le-am contrabalansat?!)
 
În 2016 avem și, mai ales, aveți marea șansă de a face lucrurile altfel. (Îhî!) Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. (Către sufleur: Ce dracu’, mă, Mihalache, mi-ai făcut discurs de lemn în anul maimuței de foc?) Ceea ce vă propun însă este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate. (Personal, nu știu care sunt temele de interes public dar sunt abil în a nu mă hazarda.)
 
Vă propun un an 2016 în care competiția pentru voturi să nu excludă preocuparea pentru construcția pe termen lung, în care febra campaniilor să nu oprească dezbaterea așezată, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi să nu elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru cetățeni și viața lor. (Președintele își scoate haina și-i dă cu ea în cap lui Mihalache.)
Ne aflăm într-un context în care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat (sala: Huuo! ) poate să însemne mai multă atenție, mai multă responsabilitate și mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-și doresc concetățenii noștri. (sala: d-aia le-am dat legea Big Brother.)

Doamnelor și domnilor,
 
Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016: (v-a plăcut: mize și premise!)
• prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică; (sala: pentru miza asta să ne dea Cioloș bani pentru cizme de cauciuc și sacoșe cu mâncare)
• a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic; (sala: asta-i o premiză veche de două’șase de ani, nu se face peste noapte!)
• a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi; (sala: asta nu e miza noastră!)
• și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere. (râsete puternice în sală; parlamentarii se aplaudă-ntre ei)
 
Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. (Stimați telespectatori, eu nu mai pot cu ăștia!) Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung. (În același timp, onorabililor, sunteți conștieți că sunteți rezidenți pe portavion!)
 
Am spus la finele anului trecut că îmi doresc ca anul 2016 să fie anul în care clasa politică dă un semnal clar că a înțeles aspirațiile și așteptările societății și face un pas către înnoire în materie de atitudini, idei și oameni. (Eu am zis, eu am auzit!)
 
Alegerile sunt, fără îndoială, prima oportunitate. Iar partidele - cele cu tradiție și experiență pe scena politică, sau cele nou apărute (sala: Huuo!) - sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bună dreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptată din partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizează mai cu seamă practici şi mentalităţi, criterii de integritate, un mod mai inteligent şi mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunţarea la construcţii legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment. (sala: Ce zice mă, ăsta?)
 
Instabilitatea legislativă în general afectează nu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. (deputat: până să se bage DNA-ul, nu ne jena nici o vulnerabilitate; democrația noastră e originală, merge din cutumă în cutumă.) Cred că nimeni nu-și dorește așa ceva. (Îhî!)

Doamnelor şi domnilor, (D-l senator, închideți site-ul pornographic!)
 
Sunt preocupat de modul în care funcţionează ansamblul acestui stat, instituţiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau în acelaşi timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcţionări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea şi fiecare instituţie are agenda proprie.
Există o agendă naţională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, dar şi de o politică de dezvoltare, de modernizare şi afirmare naţională în domenii de interes pentru cetăţenii noştri.
Cred că este nevoie de comunicare, coordonare şi colaborare la nivel instituţional pentru a urmări obiectivele naţionale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituţional al Preşedintelui de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Puterile statului nu sunt în competiţie una cu alta, iar o funcţionare eficientă a statului în serviciul cetăţenilor presupune funcţionarea fiecăreia dintre ele şi încrederea cetăţenilor în toate. (Să ne propunem mult și să ne facem că facem!)
 
O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiţia nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat şi a le evalua izolat este o greşeală. România trebuie să se mişte înainte în ansamblul ei. (n.a. în “ansamblu” nu merge la noi decât dacă “separat” sau individual mergem în aceeași direcție și astfel ne asamblăm inevitabil. Încă o dată: fără “reconciliere”, monolit și împărțiri stânga-dreapta.)

Doamnelor şi domnilor,
 
În acest context trebuie să spun că suntem în întârziere în a da răspunsuri esenţiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetăţenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri. (Şi bla, bla cu agenda cetăţenilor, să trecem la 2018 când vom bea șampanie la palat de centenarul unirii mele preferate.)
Ce facem cu marile sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii? Ce soluţii găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piaţa muncii? (n.a. Mai la obiect, domnu’ Președinte: Ce facem cu absolvenții de medicină care sunt izgoniți din țară prin lege?) Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? (n.a. Ce-am făcut și până acum: cu cât mai mulți săraci, cu atât mai mulți parlamentari și public la Antena3) Ce facem cu salarizarea bugetarilor? (n.a. Mai întâi subțiați birocrația cu 30% și salarizarea va părea simplu de realizat!) Cum gestionăm problema demografică (n.a.ca la șeptel, doar că la oameni UE ne recomandă sperma daneză) şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă, şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice? (Evangheliști extremiști: să fie obligatorie ora de făcut copii la școală! Sexologi extremiști: să fie obligatorie ora de sex alternativ la școală!)
 
Anul acesta se încheie un mandat parlamentar,(sala: Bă, nu mai zice d-astea că te suspendăm!) însă parcursul politic continuă, iar marile teme ale societății românești rămân aceleaşi. În lumina preocupării pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o amplă dezbatere naţională în domeniul educaţiei şi cercetării în cadrul proiectului pe care l-am numit „România educată”. (Mai educată decât am făcut-o noi, bacalaureate copiate, doctorate copiate, școli, școlițe și teancuri de diplome fără acoperire.) Îmi doresc ca în 2016 să definim clar obiectivele naţionale şi direcţia în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educaţie. (în sală: hai, că-i pe terminate! Ne-ntâlnim la buffet!)
Chiar dacă sunt poate mai puţin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esenţiale și aşteptate de oameni. (sala: Cizme de cauciuc și sacoșe cu zahăr/ ulei așteaptă electoratul nostru! Să ne dea Cioloș bani că, de nu, îl remaniem)
 
Dincolo de faptul că veţi alege primari, că veţi câştiga sau nu Consilii Judeţene, că veţi alcătui liste pentru alegerile parlamentare, cred că aceste subiecte trebuie să fie pe agenda noastră, a tuturor. (Sala începe să se golească.)
Vă spun încă o dată, la fel cum am făcut mereu când m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveţi în mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria să construim pentru România şi să generăm acord, dincolo de stânga sau dreapta, de expertiza tehnocrată sau partide. (parlamentari între ei: Ne-ntâlnim la Antena3.)

Doamnelor şi domnilor, (senatoarea Anghel: Cine sunt eu? Sunt parlamentar al României!)
 
Cred cu tărie că o abordare consensuală şi curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în acelaşi timp, avem de gestionat provocări majore. (Hai, c-o luăm de la capăt!)
Criza migraţiei, creşterea ameninţării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est şi însăşi punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune şi pentru viitorul Europei.
Pentru România, în materie de politică externă şi securitate, priorităţile şi obiectivele majore rămân aceleaşi. 2016 întruneşte toate premisele pentru a însemna o creştere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a creşte semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Iniţiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017. (parlamentari: hai, să ne cărăm că asta-i pentru ambasade!)
În actualul context complicat, România este şi va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanţă strategică la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea naţională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esenţială în acest sens.
După pașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.
Faptul că cele şase noi comandamente ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est - Unităţile de Integrare a Forţei NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaţionale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanţei acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varşovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală şi de Est şi în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanţă critică în ansamblul de securitate euro-atlantic.
În acelaşi timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect şi angajată pentru păstrarea unităţii europene. (De parcă ar avea de ales!) Am subliniat acest lucru şi cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privinţa relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menţinerea conceptului de Uniune tot mai integrată - ever closer Union, în textul original. (Adică o să ne țină UE atât de strâns până o să ne dea borșu’ pe gură. Vorb-aia: a trebuit să moară oameni. În “89, la securiade, în exil, in “explozia de cancere” (Bănicioiu), la Colectiv iar recent din toxina ucigașă iar toate trebuie să rămână din cauze necunoscute. Mai trebuie să moară oameni!)
În cursul negocierilor am avut o poziţie fermă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor români în Uniunea Europeană şi nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetăţeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanismul de salvgardare.
Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie şi numai pentru o perioadă limitată de timp, de 7 ani.
Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020. (n.a. Nu există români nediscriminați în străinătate. UE le-a dat cetățenilor săi de rangul întâi loc de descărcat nervos după ce le-a stricat viața printr-o uniune forțata și nepregătită cu săracii: capul românului!)
 
Aș dori ca acordul la care am ajuns să conducă la un rezultat pozitiv la referendum, permiţând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene. (n.a. Sper să nu!)
Doamnelor şi domnilor,
În planul politicii noastre interne, în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie, angajamentul meu ca Preşedinte rămâne neschimbat şi cât se poate de ferm. (Incredibil, cum n-a observant nimeni, deși avem presă mai multă decât orice țară din lume, c-am instigat la nerespectarea legii pe care am numit-o banalitate administrativă când am luat partea (neconstituțional) Antenei3!)
Determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea că o consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetăţenilor noştri. Sunt neplăcut surprins (dar m-am obișnuit fiindcă nu e prima dată) de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte, recunoscuţi de toată lumea şi aşteptaţi de cetăţeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia.
 
România se află pe un drum ireversibil. (Încă o dată: suntem pe portavion!) Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societăţii şi trebuie să fie reflectate şi în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, şi justiţie.
Anul acesta nu este unul de competiţie doar pentru mediul politic, ci şi un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, de asemenea, se vor desfăşura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. (De-asta trebuie să existe Antena3 cu orice preț: ca să-i linșeze pe ei și să ne apere pe no!)
 
În acest context, ţin să subliniez câteva aspecte.
Sper că vom avea şi în această zonă o competiţie serioasă şi o dezbatere aşezată, în care să primeze valoarea, performanţa şi onestitatea. Cred că este important pentru soliditatea democraţiei româneşti şi a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului şi să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor în propriul for de conducere şi organ disciplinar.
În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate. (Nici eu nu știu ce-am zis!)

Doamnelor și domnilor,
 
Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestăm în spațiul public, indiferent de rol, felul în care arată climatul nostru politic și social, cum înțelegem să ne raportăm unii la alții și la ce nivel de conduită, limbaj și atitudine ducem dezbaterea politică.
Îmi doresc un an electoral în care comunicarea să își păstreze decența indiferent de cât de acerbă sau strânsă ar fi competiția politică. Nu vorbesc aici de o opțiune personală, ci sunt convins că în acest fel avem cu toții mai mult de câștigat. (Să ne prefacem că suntem civilizați, să pară că ne-am schimbat!)
 
Atunci când m-am adresat pentru prima dată acestui for în calitate de Președinte am spus că îmi doresc să regăsim două lucruri – încrederea și răbdarea. Nu întâmplător vreau să le reiterez astăzi. Avem șansa ca în 2016 să le redescoperim: încrederea între cetățeni și instituțiile democratice, încrederea în capacitatea politicii de a servi interesul public, încrederea în noi înșine ca națiune și răbdarea de a nu distruge înainte de a începe și de a construi temeinic.
Vă mulțumesc!” (n.a. să profităm de credulitatea electoratului și să-i exploatăm răbdarea până la moarte)
Dă-mi haina, Mi’alache!

http://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-adresat-parlamentului-romaniei1456152007

“„Experţii“ şcoliţi de firmele deputatului Nicolae Păun au iscălit la DNA cu deştu’.

Mii de romi ar fi trebuit să-şi găsească un loc de muncă, ori să devină antreprenori, după ce ar fi urmat cursurile organizate de deputatul Nicolae Păun pe bani europeni. Aceştia însă nu ştiau nici să se semneze, drept urmare cursurile s-au ţinut doar pe hârtie, iar banii au fost tocaţi pe petreceri cu jacuzzi la Sinaia.” Citeste mai mult: adev.ro/o2zij4

Sincer, orice formă de solidarizare de breaslă mă face să mă întreb care ar fi diferenţa dintre jurnalişti şi parlamentarii care resping cercetarea penală a colegilor lor suspectaţi de infracţiuni. Citeste mai mult: adev.ro/o2lq03

“Breakingnews – Propăşirea materială şi spirituală – Breakingnews – Discurs european - Breakingnews - Măsuri proactive - Breakingnews - Argumente raţionale - Breakingnews - Reforme structurale - Breakingnews - Bulgăraşi de savoare, cu gust de legume” http://www.gandul.info/puterea-gandului/d-j-vu-14996801

“Membrul CNA Radu Herjeu a spus că este anormal "să faci o întreagă televiziune, de dimineaţa până seara, cu subiecte despre viaţa intimă a unor persoane, subiecte bazate pe nişte articole obscure, de pe nişte site-uri obscure, ca şi cum viaţa intimă a persoanelor publice ar fi în dezbatere publică (...)".” http://www.gandul.info/stiri/antena-stars-amendata-de-cna-pentru-o-emisiune-despre-viata-sexuala-a-simonei-halep-15068445

“Apoa, Buşoa şi-a luat avânt, destul cât să se cocoaţe pe Colectiv. Ce a vrut să ne transmită pe sub liminal? Că a trebuit să moară oameni ca să ajungă el Primar General. (Partidul l-a trimis să-şi ceară iertare).” http://www.gandul.info/puterea-gandului/incotroa-cristian-busoa-14963084

“Șeful Administrației Prezidențiale a reluat aici, în numele lui Klaus Iohannis, o minciună propagandistică lansată și cultivată de  liderii USL:
Că România a fost izolată pe plan internațional după revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.
E punctul de vedere al lui Dan Mihalache?
E punctul de vedere al lui Klaus Iohannis  care l-a pus pe Dan Mihalache să-i dea cu huideo lui Traian Băsescu?”  http://www.evz.ro/l-a-pus-klaus-iohannis-pe-dan-mihalache-sa-l-injure-pe-traian-basescu-sau-a-fost-invers-romania-lui-cristoiu.html