Romȃnia, greu de strȋns la piept

 “Dieta” perfectă https://antipresa.blogspot.com/2024/08/dieta-perfecta.html

Vă plac ȋmbrăţişările? Cele nedorite, evident. Mergi pe stradă şi te ȋmbrăţişează taman persoana pe care vrei s-o ocoleşti. Apoi te pipăie pe faţă, pe gȋt, pe păr, pe gȋnduri, pe tot corpul pȋnă la picioare, pe care le ȋmbrăţişează cu dragoste neţărmurită, unificatoare. Scoate o lupă specială şi studiază titlurile, sloganurile, ȋncrederea - imprimate ȋncă din zorii iernatici ai democraţiei.

- Aici, erai un copil, cȋnd făceai publicitate la fast-food iar specialista Ligia te certa amarnic să nu mai mănȋnci ciorbă, că te-ngraşi. Aici sunt genunchii apropiaţi, ȋn x, cȋnd ai ȋnvăţat să mergi cu călcȋiele depărtate, ca să-ţi arăţi disponibilitatea de a fi vulnerabil, iar mai sus e matematica, pe care ţi-am spus că o urăşti atȋt de mult - 0,3%, din care extragi 20%, apoi 80%.

Ȋţi dai seama, 80%? Vreau să te vindec! Totul e sigur şi efficient.

Aici e burta iremediabilă pe care ţi-am obţinut-o ȋn două etape, odată cȋnd ţi-am spus că ora de sport e comunistă şi te plictiseşte iar apoi cȋnd ţi-am ridicat moralul gras la rang de mȋndrie. Iar tu n-ai spus nu.

Crima din Cosmopolis

Pleavă şi smȋrcuri - …de la show-urile dătătoare de lecţii de viaţă – Camera iubirii, Peninsula iubirii, rahatul iubirii şi I love you, fă! – ca să le explici de ce nu e tocmai bine sau foarte, foarte corect să loveşti profesorii. https://freefrompress.blogspot.com/2025/06/pleava-si-smircuri.html

Campanie de “conştientizare”? Sper să nu văd vreo trȋntitură că ia bani ca să molfăie nişte slogane tȋmpite despre nimic şi după aia să-şi lanseze o maneluţă uşoară pentru publicul larg, cu bolovani ȋn loc de cap!

Oricum “cazul” se stinge, presa atȋt a fost plătită, atȋt a prestat. Dacă murea de cancer, sponsorii săreau pe coşciug, să-şi rupă hainele după ei, dar, dacă nu, politica vinde mai bine, cu bani de la buget. Iar felicitările, pomana şi dansul nu ţin mai mult de trei zile şi trei nopţi. Se vorbeşte mai mult despre show-ul dezgustător, care şi CNA-ului ȋi place.

Altfel, ȋn viaţa reală, cȋnd o dramă se-ntȋmplă ȋn public sau unei persoane publice, se consideră că e un strigăt pentru atragerea atenţiei asupra unui fenomen cu nenumărate victime din zone ignorate de societate.

Hărţuitorul de cursă lungă

Pleavă şi smȋrcuri

Din păcate, tragedia personală a unei familii, crima din Cosmopolis, se va transforma ȋntr-o nefericire naţională - priveghiul, ȋnmormȋntarea, pomana şi cernitul regretelor după internet, vor plȋnge-n valuri la televizoare.

Vestea bună e că, organele de anchetă au toate şansele să rezolve cazul – crima petrecȋndu-se ȋn public, deranjatul mintal care a ȋmpuşcat-o s-a sinucis. Totul ȋn văzul lumii, deci, după ce vor elimina toate celelalte ipoteze – rusul după blocul din apropiere, asasinul plătit din tufiş, cianura şi moartea subită, cazul e case closed. Adică nu e aşa de complicat ca la Elodia, Mădălina Manole sau cazul de la Caracal, cu care ne-am putea prezenta, nu-i aşa, pe Investigation Discovery, cu propriul documentar mortal.

UE: cum de scapă basma curată. Ȋntotdeauna.

Cenzura draconică din Uniune e, ȋn realitate, despre acoperirea corupţiei. Pare că, Putin s-a ȋnţeles cu conducerea de la Bruxelles să facă Ucraina praf, timp ȋn care UE ne ţine ȋn stare de război şi continuă să corupă şi să fie coruptă.

How the EU always gets away with it

From fraud to nepotism to revolving doors between the public sector and industry, the stench of impunity is pervasive. By MARI ECCLES in Brussels

https://www.politico.eu/article/european-union-corruption-pfizergate-ursula-von-der-leyen-impunity/

May 28, 2025 7:32 pm CET

“Ȋn hotelul de lux al cartierului general al Uniunii Europene de la Buxelles, ȋn cafenele şi săli de conferinţe, indignarea era vizibilă: De ce au picat doar pe Henrik?

Henrik Hololei, un estonian sociabil care a avansat pȋnă la funcţia de director general ȋn cadrul birocraţiei de la Bruxelles, a fost prins cȋnd primea atenţii de la guvernul din Qatar, chiar ȋn timp ce departamentul lui negocia un acord profitabil, ȋn domeniul aviaţiei – cu, ce coincidenţă cu repetiţie, Qatar.

Totul e-n regulă, a spus Comisia Europeană cȋnd chestiunea a ieşit la iveală, ȋn 2023: pentru toate zborurile “free flights” semnase un funcţionar superior din departament. Problema e că acel funcţionar era chiar Hololei.

A provocat un mic scandal, la momentul respectiv dar, cel mai probabil, ȋn Europa, puţini oameni au auzit de el.

Iar asta - la fel ca răspunsul inexistent al Comisiei, concluzia extraordinară că nicio lege a Uniunii Europene n-a fost ȋncălcată, faptul că, după ce s-a retras, Hololei a făcut doar un pas ȋn lateral spre un loc călduţ de consilier superior, plus atitudinea “n-aveţi nimic de văzut aici” a formatorilor de opinie de la Bruxelles – ilustrează perfect nenorocita de excepţie de la regulă care infectează sistemul.

Circul merge mai departe

 UE: cum de scapă basma curată. Ȋntotdeauna.

How the EU always gets away with it

From fraud to nepotism to revolving doors between the public sector and industry, the stench of impunity is pervasive. By MARI ECCLES in Brussels

https://freefrompress.blogspot.com/2025/05/ue-cum-de-scapa-basma-curata-intotdeauna.html#more

Circul merge mai departe

Cu frenezie. S-a ȋmpotmolit, un pic, de la ploile astea, dar nu se lasă. E o presiune constantă s-arăţi publicului că viaţa merge ȋnainte, niciun animal n-a avut de suferit ȋn timpul spectacolelor, nimeni nu dezertează, am făcut inventarul şi suntem toţi. Aproape…

- La muncă şi la luptă, altfel vă ia mama dracu’! Mişcă, mişcă, pȋnă nu se trezesc beţivii din sat să ne ceară banii ȋnapoi pe bilete!

Dresorii biciuiesc ȋngrijitorii şi animalele deopotrivă, elefanţii ȋşi extrag cu zgomot copitele din noroiul greu, maimuţele fug ȋn toate părţile, neştiind pe umărul cui să-şi pună ȋncrederea, gȋştele cu penele tăiate ȋşi iau avȋnt ȋncercȋnd să zboare printre lanţurile comediei căzute-n dizgraţie. Caravana trebuie ȋmpinsă ȋnainte, amintirele trebuie lăsate-n urmă. La fel şi reclamaţiile.

Caii, cu zorzoanele şi clopoţeii ȋncă pe cap, tȋrăsc de trăsurile ȋncărcate cu mimoze şi dizeuze. Ultimul dintr-un lung şir, piticul cu şolduri ȋn piuneze, zdrobite-n tinereţe, ȋn vremea revoltelor, ȋn arestul miliţiei, se-ntoarce pe capră, cu tot corpul şi cu faţa ȋnciudată spre Director şi strigă:

- Şarlatanul! Impostorul! Să fie prins! Smucind fără să vrea de hăţuri, a speriat caii şi-a scăpat căruţa-n şanţ. O mie de ȋnjurături birjăreşti i-au scăpat pe gura obosită, semnalizȋnd, pentru cine avea răbdare să bage de seamă, că nu se lasă.

Democraţia cu coadă

Circul merge mai departe -La muncă şi la luptă, altfel vă ia mama dracu’! https://freefrompress.blogspot.com/2025/05/circul-merge-mai-departe.html#more

L-am auzit pe unul astăzi umflȋndu-se-n guşă că Romȃnia s-a făcut de mare mȋndrie ȋn toată lumea, prin alegerea inteligentă de la ultimele prezidenţiale – adică democraţia hibridă e noul must have - iar asta se datorează sistemului de educaţie efficient, de după Revoluţie. Dacă vă vine să credeţi!

Asta, după ce ministrul psiholog de orientare oengistă a venit c-un expozeu lăbărţat, despre cȋt de analfabeţi funcţional sunt romȃnii, nu-i de mirare că votează prost. Evident, el se referea la ramura a proastă, dar fără să fi făcut o cercetare exactă, ca să vedem cȋţi analfabeţi au votat intelligent şi cȋţi deştepţi au votat prost. Şi asta, după părerea lor, a inventatorilor de tulburări anxioase, sindroame invizibile şi diagnostice la kil.

Nu ştim, deci, care-i capul şi care coada, dar…

Relax!

 Speranţa ascunsă in avertismentul lui Orwell, 1984 – 2024

1984/2024 – the Hidden Hope in Orwell’s Warning, by Paul Cudenec, Winter Oak  https://antipresa.blogspot.com/2025/05/speranta-ascunsa-in-avertismentul-lui.html#more

Practic, intrăm ȋn concediu prelungit, probabil, pȋnă la sfȋrşitul vieţii. Ultima şansă – mă rog, chiar ipotetică – de a nu fi supuşi elucubraţiilor globaliste de la Davos - a zburat. Că despre asta era vorba, nu despre persoane.

Ȋnţeleg că, se doreşte, ȋn continuare, democraţia partidului unic şi, ȋn vederea implementării acestui chinezism de succes, PSD e ȋmpuns ȋn coaste să se mişte la guvernare. Ȋn aceste momente grele pentru ţară. Pe care noi trebuie să le fi provocat, fiindcă se exercită o presiune constantă, ca să nu-i spun hărţuire sexuală – avȋnd ȋn vedere orientarea pro-europeană a inamicilor noştri – pentru a ne strȋnge la unitate.

-U-ni-ta-te! U-ni-ta-te! U-ni-ta…

Ȋn pat cu duşmanul, cum ar veni. Acu’, noi ca noi, poate ne ascundem ȋn gaură de şarpe.

Ȋnsă, despre PSD, se spune că, ori intră la guvernare - ȋn şuturi – ori susţine un guvern minoritar – sub ameninţarea dosarelor penale. Poate v-a scăpat!

Ȋn ce ne priveşte, lucrurile sunt clare.

Imaginaţi-vă că, ȋntr-o zi ploioasă şi rece, pe seară, cȋnd ȋţi intră crepusculul ȋn oase, se-aud voci pe scară şi bătăi ȋn uşă. Deschizi, fiindcă sună a administraţie, inundaţie, trebuie să dăm cu var sau ceva se-ntȋmplă iar, ȋn prag (vorba vine) o fiinţa mieroasă, cu textul pregătit, ȋţi cere prietenia trans-partinică.

Scrisoare - Dragă romȃne din diaspora,

 Speranţa ascunsă in avertismentul lui Orwell, 1984 – 2024

1984/2024 – the Hidden Hope in Orwell’s Warning, by Paul Cudenec, Winter Oak  https://antipresa.blogspot.com/2025/05/speranta-ascunsa-in-avertismentul-lui.html#more

Din străinătate, nici mie nu-mi place cum sună diaspora. Pentru că, să-ţi spun cinstit, sună a iremediabil fără de ţară.

Dragă romȃne, te rog, nu mai plȋnge! Nu mai asculta muzicuţa aia plȋngăcioasă! Crede-mă pe mine, Alexandrescu, Simion şi ceilalţi nu te vor aduce acasă. Acasă poţi veni şi singur, că doar nu s-au ȋnchis graniţele. 

Nu vii, pentru că locurile de muncă sunt prost plătite sau concursurile de ocupare a unui post mai bun sunt trucate, corupţia te ȋnconjoară din toate părţile, pensionarii (din nu ştiu ce motiv) dispar cu milioanele şi sunt ȋnlocuiţi cu asistaţii social, sistemul de ȋnvăţămȋnt e nepăsător cu copilul tău, festivalurile de droguri sunt mai multe decȋt oriunde ȋn Europa, grupurile de interese cele mai veroase, din ţară şi străinătate, sunt toate aici şi ne jefuiesc şi ne ucid pe toţi. Şi e legal.

Nu mai avem niciun drept stipulat ȋn Constituţie. Ȋn orice moment, ne pot ȋmpuşca ȋn casă sau pe stradă. Şi e legal.

Nu mai plȋnge şi nu te mai simţi nenorocit fiindcă ceilalţi, Porumbel, Ciutacu, Curea… – n-am mai urmărit să-i ştiu exact – te fac “spălător de funduri”, plebe, ratat, “pleava societăţii” etc.

Nu te revendica, cu mȋndrie, de la pleava societăţii, e o capcană mizerabilă!

Mi s-a spus: Eu… cred că scot decodorul, prea ne fac ȋn toate felurile… parcă, in Romȃnia, n-ar fi oameni care fac şi munci d-astea…

Dă-i dracu’, scoate decodorul!

Ipoteză şoc

 

Utopică, desigur. M-a scos din sărite că l-am văzut pe Guvernatorul BNR. M. Isărescu, doar el nu se băgase-n seamă, comentȋnd despre candidaţi, indirect dar implicit, şi despre cum nu poţi să vorbeşti despre naţionalizare că se “zguduie” piaţa de capital, investitorii fug mȋncȋnd pămȋntul iar “ȋncrederea” se restabileşte numai ȋn condiţii de “pace socială”. Deci, nu putem să ne atingem de statul bugetofag.

Ipoteză utopică

Să presupunem, prin absurd, că un multi-trilionar se oferă să plătească toată datoria Romȃniei şi, ȋn plus, să-i finanţeze continuarea proiectelor ȋncepute dar şi altele care vor veni, pe următorii zece ani. Gratis.

Ce ziceţi, ar avea Romȃnia voie să accepte oferta?

Casa lui Nicuşor

 “Planul lui Moreno se bazează pe patru piloni majori: ecologie, proximitate, solidaritate şi participare. Cu aceşti piloni, el speră că poate crea oraşe prietenoase şi adecvate traiului uman.” (Oraşul de 15 min – nu mai eşti singur, e interzis)

Dincolo de ce s-a spus, s-a rȋs, s-a folosit ȋn campanie. Pentru că, dincolo de bȋrfa standard, se află valorile – termenul ăsta nenorocit care ȋnlocuieşte tot ce era important şi pentru noi, ȋn materie de principii de viaţă cu care te naşti şi mori, după ce-ai ȋnţeles tot ce-aveai nevoie – ideile fixe şi noua doctrină, inaplicabilă altfel decȋt ȋn condiţii de dictatură de urgenţă.

Ȋnţeleg că, ȋn laboratoarele de la Bruxelles se lucrează la următoarea urgenţă, fiindcă războiul din Ucraina va fi oprit cumva iar fundaţia ȋnaltelor idealuri are termen de execuţie pȋnă ȋn 2030.

Deci, dincolo de aparenţe, locuinţa preşedintelui care trebuie, arată ca o cameră de cămin a unui cuplu aflat ȋn ultimul an de studiu (care se cunoaşte şi hălăduieşte laolaltă din anul ȋntȋi) sau ca o ȋncăpere cu chicinetă ȋnchiriată aproape de locul de muncă, depersonalizată. Asta ar ȋnsemna că, ȋn weekend, familia pleacă acasă.

Ȋnsă, a ales s-o prezinte publicului larg şi postului RTV p-asta care, au crezut ei că arată ca o locuinţă modestă din Romȃnia, de oameni normali (şi simpli), care-şi duc zilele ȋn aceeaşi cameră cu ciorba de perişoare, o canapea uzată acoperită cu o pătură la fel de veche şi-o mulţime de acareturi.

Ei bine, nu!