TITULARIZARE 2011

Titularizare

TEMATICA STIINłIFICĂ

A. ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNICĂRII

1. Fonetică si fonologie

• Intonaţia: structură, sens si funcţii comunicative

• Erori tipice de pronunţie comise de vorbitorii de limbă română ca limbă maternă

2. Morfologie si sintaxă

• Categoriile gramaticale ale substantivului:numărul: pluralul substantivelor (regula generală, alomorfele morfemului de plural, plurale neregulate, pluralul si substantivele colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcţie de număr (substantive individuale si substantive colective, substantive numerabile si nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât si nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon si genitivul prepoziţional; genul: expresia lexicală a genului, genul referenţial (folosirea anaforică a pronumelor personale).

• Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate si neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent), valori si utilizare; aspect: opoziţia perfectiv-imperfectiv (progresiv) si clasele aspectuale de verbe; mod: distincţia mod personal – mod impersonal; modul indicativ, modul subjonctiv si modul imperativ (formă, valori, utilizare);

diateză: diateza pasivă (pasivul cu be si structuri pasive cu get: valori, utilizare).

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

5 Categoriile gramaticale ale adjectivului:gradele de comparaţie: comparaţia de superioritate, de egalitate si de inferioritate, superlativul (regula generală, adjective cu forme de comparaţie neregulate); adjective gradabile si non-gradabile.

• Procedee majore si minore de formare a cuvintelor

• Sintaxa propoziţiei simple: verbele auxiliare: proprietăţi morfologice si sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice si semantice;

predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăŃi sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăţi sintactice, utilizare; construcţii tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularităţi ale subiectului: construcţii cu it si there, omisiunea subiectului; acordul între subiect si predicat; adjectivul: utilizarea atributivă si predicativă; poziţia în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor; adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziţia în propoziţie; propoziţii negative: clasificare, proprietăţi sintactice si semantice, polarity items.

• Sintaxa frazei: propoziţii completive introduse prin that: caracteristici sintactice si semantice, omisiunea lui that, concordanţa timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distributie si funcţii sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice si semantice, distribuţţie si funcţii

sintactice; construcţiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice si semantice, distribuţie si functii sintactice; construcţii participiale: clasificare, caracteristici sintactice si semantice, distribuţie si funcţii sintactice; propoziţia relativă: clasificare, caracteristici sintactice si semantice, utilizarea pronumelor relative; propoziţii interogative directe si indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuţie, funcţii

sintactice; propoziţii de tip cleft si pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuţie, funcţii sintactice; concordanţa timpurilor; propoziţii circumstanţiale (adverbial clauses);

vorbirea directă, vorbirea indirectă.

3. Semantică si lexicologie, stilistică pragmatică, socio-lingvistică

• Elemente de analiză semantică

• Relaţii lexicale: sinonimie, antonimie

• Limbaj figurativ si figuri de stil

• Limbaje de specialitate, stiluri funcţionale

• Marcarea socială a interacţiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcţii lingvistice

• Elemente de analiză a discursului; tipuri de text

• Mijloace de redare a modalitătii: intonaţia, mijloace lexicale

B. DOMENII TEMATICE

Domeniile tematice generale sunt cele prevăzute în programele scolare (TC, CD) si sunt obligatorii. Pe lângă acestea, în vederea desfăsurării activităţilor în cadrul cursurilor opţionale (C.D.S.), se vor studia / pregăti si următoarele:

a) termeni si concepte în plasarea textului în context istoric si cultural:

- curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism,

existenţialism, postmodernism etc;

- genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, roman, non-fictiune.

b) principii de compozitie:

- subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă,

metonimie, alegorie, simbol); modalităţi narative: naraţiunea obiectivă, subiectivă, omniscienţa totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială / psihologică; modalităţile retorice ale povestirii; timp, spaţiu, cauzalitate; structuri expressive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului.

c) perspective si tonalităţi:

- tragism, patetism, comic si ludic, ridicol, burlesc, grotesc, sublim.

d) intenţionalitate si limbaj - vocabularul poetic.

Se vor studia lucrări reprezentative ale unor autori semnificativi din literatura si cultura britanică si americană conform următoarei liste minimale:

William Shakespeare: The Sonnets, Romeo and Juliet, Hamlet, Macbeth, A Midsummer Night’s Dream

Daniel Defoe: Robinson Crusoe

Jonathan Swift: Gulliver’s Travels

John Keats

S. T. Coleridge: The Rime of the Ancient Mariner

Jane Austen: Pride and Prejudice

Charles Dickens: Great Expectations, David Copperfield

Lewis Carroll: Alice’s Adventures in Wonderland

Thomas Hardy: Tess of the D’Urbervilles

Nathaniel Hawthorne: The Scarlet Letter

Walt Whitman: Leaves of Grass

Emily Dickinson

Mark Twain: The Adventures of Huckleberry Finn

Herman Melville: Moby Dick

Henry James: The Portrait of a Lady

Joseph Conrad: Heart of Darkness, Lord Jim

James Joyce: Ulysses

G. B. Shaw: Caesar and Cleopatra, Pygmalion

Virginia Woolf: Mrs Dalloway

F. S. Fitzgerald: The Great Gatsby

Ernest Hemingway: Short Stories

Eugene O’Neill: Mourning Becomes Electra

William Faulkner: Absalom! Absalom!

T.S. Eliot: Waste Land

William Golding: Lord of the Flies

N.B. Candidaţii vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii detext / analize de text în perspectivă didactică. Acestea pot fi alese din alţi scriitori si alte opere decât cele din lista minimală.

BIBLIOGRAFIE

A. ELEMENTE DE CONSTRUCłIE A COMUNICĂRII

1. Baciu, I. 2004. Functional Categories in English. Vol. I. Nominal Categories. Bucuresti: Editura

Universităţii din Bucuresti

2. Baciu, I. 2004. English Morphology: Word Formation. A Generative Perspective. Bucuresti:

Editura Universităţii din Bucuresti

3. Bădescu, A. 1984 - sau orice altă ediţie. Gramatica limbii engleze, Editura Stiinţifică si

Enciclopedică

4. Cook, G. 1989. Discourse. Oxford University Press

5. Foley, Mark and Hall, Diane. 2003. Advanced Learners' Grammar. Pearson Education Limited

6. Gairns, R.et al. 1984. Working with Words. Cambridge University Press

7. Graver, B.D. 1994. Advanced English Practice. Oxford University Press

8. Leech, G. et al. 1975. A Communicative Grammar of English. Longman

9. Hewings, Martin. 2009. Grammar for CAE and Proficiency. Cambridge University Press

10. Huddleston, R., Pullum, G.K. eds. 2002. The Cambridge Grammar of the English Language.

Cambridge: Cambridge University Press

11. Ietcu, I. 2006. Discourse Analysis and Argumentation Theory: Analytical Framework and

Applicatio., Bucuresti: Editura Universităţii din Bucuresti

12. Mateescu, D. 2002. English Phonetics and Phonological Theory. Twentieth Century

Approaches, E.U.B.

13. Quirk, R. et al. 1972. A Grammar of Contemporary English. Longman

14. Sorea, D. 2007. Pragmatics. Some Cognitive Perspectives, Bucuresti:Editura Universităţii din

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

9

Bucuresti

15. Swan, M. 1996. Practical English Usage. Oxford University Press

16. Weir, C. 1990. Communicative Language Testing

B. DOMENII TEMATICE

1. Bradbury, Malcolm. 1992. The Modern American Novel, Second edition. Oxford: Oxford

University Press

2. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature in the English

Language. Longman.

3. Gill, R. 1995. Mastering English Literature. Macmillan Press Ltd.

4. Gower, R. 1990. Past into Present. Longman

5. Sanders, A. 1994. The Short Oxford History of English Literature. Oxford University Press

6. The Oxford Illustrated History of English Literature. 1994, Oxford University Press

7. Lidia Vianu, 2004. The Desperado Age. Bucuresti: E.U.B

8. The Modern British Novel, 1993. London: Secker and Warburg

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

10

TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ENGLEZE

• Metode, procedee si tehnici moderne de predare a unei limbi străine

• Teorii ale învăţării – aplicarea lor la învăţarea unei limbi străine

• Învăţarea centrată pe elev – instruire diferenţiată

• Învăţare activă

• Predarea comunicativă - metode, procedee si tehnici moderne de învăţare a unei limbi străine

• Proiectarea unităţilor de învăţare, a lecţiilor si a activităţilor de învăţare

• Tipuri de activităţi

• Tehnici de lucru în formarea si dezvoltarea deprinderilor de scris, vorbit, citit si ascultat

• Abordarea integrată a deprinderilor de comunicare în cadrul orelor de limba engleză

• Tehnici de management al clasei

• Metode si tehnici tradiţionale si alternative de evaluare a rezultatelor si randamentului scolar;

tipuri de teste

• Modalităţi de înregistrare a progresului elevilor

• Tehnici de producere a mesajelor scrise adecvate unor anumite contexte conform prevederilor

programelor scolare în vigoare ( paragraf/eseu narativ, descriptiv, argumentativ, reflexiv; texte

funcţionale etc)

• Predarea literaturii si a elementelor de cultură si civilizatie anglo-saxonă si globală

• Principii de evaluare a materialelor folosite în predarea limbii engleze

BIBLIOGRAFIE

1. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature in the English

Language. Longman.

2. Evans, Virginia. 2002. Successful Writing. Express Publishing

3. Hadfield, J. 1990. Classroom Dynamics. Oxford University Press

4. Harmer, J. 2001. The Practice of English Language Teaching. Pearson Education Limited

5. Heaton, J. 1988. Classroom Testing. Longman

6. Nunan, D. 1991. Language Teaching Methodology. Prentice Hall

7. Stoica, A. 2003. Evaluarea progresului scolar. De la teorie la practică. Humanitas EducaŃional

8. Underwood, M. 1987. Effective Class Management. Cambridge University Press

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010

11

9. Ur, P. 1996. A Course in Language Teaching

10. Scrivener, J., 1994. Learning Teaching, Macmillan

11. Scrivener, J., 2008. Learning Teaching, Macmillan

12. Nunan, D., 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge: Cambridge

University Press

13. Nolasco, Rob, 1992. Writing. Oxford University Press, Oxford

14. Nunan, D., 1991. Language Teaching Methodology, Prentice Hall

15. Nunan, David, 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge University

Press,Cambridge

16. O'Malley, J. Michael and Anna Uhl Chamot. 1993. Learning Strategies in Second Language

Acquisition. Cambridge University Press, Cambridge

17. Underwood, M. 1989. Teaching Listening. Longman, Harlow

18. Ur, P. 1988. Grammar Practice Activities. Cambridge University Press, Cambridge

19. Wallace, C. 1992. Reading. Oxford University Press, Oxford

20. CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINłĂ PENTRU LIMBI. 2003

Aş vrea să ştiu dacă maimuţele de la televizor ştiu măcar să citească ce scrie mai sus avand în vedere că ele abia fac propoziţii de clasa întaia si înlocuiesc “l-au violat” cu “l-au batjocorit”. Daca si Realitatea isi permite sa-i faca prosti pe "dascali", cum le spun ei, atunci oricine poate.

Pentru cine nu ştie, literatură engleză nu se predă decat la liceu bilingv iar posturile mai bune, inclusiv cele de la liceu, se scot în august cand nu se mai dă examen naţional, e doar o “mică înţelegere” cu inspectorii.

Anul ăsta, dacă nu picai pe subiect la literatură nu făceai nici metodica, în total şase puncte. Cu toate astea, se prea poate, ca unii să ajungă titulari, aşa cum s-a mai văzut, fără să ştie să citească sau fără să ştie articolul, pentru că sistemul de “învăţare pe de rost”, chiar la facultăţi grele, asta produce. E interesant, de asemenea, că există o rubrică în care i se cere candidatului să precizeze dacă are părinţi în învăţămant. De asta, candidaţii “pe bune” sunt făcuţi de ras în toată ţara iar ceilalţi sunt puşi “cu mana” în posturi bune. Imi aduc aminte ce avertisment transmitea un professor universitar, mare televizionist: ministrul Funeriu nu cunoaşte învăţămantul romanesc! Sigur că nu-l cunoaşte! In teritoriu nimeni nu se sinchiseşte de lege iar, in ultimii ani, stiind ca se schimba modalitatea de titularizare, deja s-a dat dreptul pentru directori si inspectori iar unii s-au instalat definitiv pe posturi. Vor da in fiecare an cate ceva si vor face agapele binecunoscute pentru grade. Asta e tot ce s-a reusit pana acum, pentru ca, oricine ar veni la minister, n-are ce face. 

Ce nu s-a spus pe nici un post este că acest examen nu e un test de verificare a cunoştinţelor, e chiar un examen-concurs. Se-nţelege că, după toată agitaţia gen “uite de la cine vor învăţa copiii mei carte!”, p-ăştia tineri îi vor sfaşia şi umili muierile analfabete care vorbesc în dezacorduri din mediul rural şi care îşi iau informaţia din ştirile de la ora 5. Dar, asta e şi ideea, nu?

BACALAUREAT 2011

ACADEMIA DE CORUPTIE POPULARA

Zilele astea s-a făcut rating din dezastrul scos la iveală de imposibilitatea de a măslui examenul de bacalaureat. Ca să fie pe placul publicului şi anti-Băsescu, televiziunile şi unii politicieni i-au compătimit pe picaţii la bacalaureat, cei mai mulţi cu 1, pentru că nu vor putea merge la facultate. Bine că ne-a păzit Dumnezeu!

Deşi, din pornire, toate invectivele erau îndreptate împotriva ministrului învăţămantului şi proştii strigau “prostul de Funeriu” printr-o făcătură marca RTV, în final, surpriza a fost că cei mai mulţi invitaţi au dezaprobat trecerea unui examen prin fraudă. Excepţie au făcut onorabila doamnă E. Andronescu, V.Ponta şi ziariştii care au spus că şi ei au copiat la bacalaureat şi cărora li se părea normal şi scuzabil.

Doamna ex-ministră a făcut o socoteală şi i-a dat 1 mil. de victime, adică peste o sută de mii de picaţi înmulţit cu doi părinţi înmulţit cu ‘n’ bunici egal un mil. de bulversaţi iar V. Ponta a condamnat intenţia ministrului Funeriu de a demonstra minciuna examenelor prin sacrificarea unei generatii. Cu alte cuvinte aceşti absolvenţi de liceu anti-şcoală sunt nişte eroi care şi-au dat obştescul sfărşit al diplomei pe altarul adevărului. In legătură cu examenul s-a discutat în gol despre nimic şi s-a bătut campii politic în loc să se recunoască un adevăr simplu, anume că şcolile profesionale trebuie să rămană ceea ce sunt de fapt, adică nişte şcoli de meserii care se absolvă printr-un examen de profil şi nu cu integrale şi eseu psihologic. Cei care i-au sacrificat pe aceşti copii sunt cei care i-au lăsat fără o meserie în viaţă adică fără posibilitatea de a-şi caştiga painea şi a fi independenţi, dar numai buni să faca rating. Pionierul post-decembrist o să le ridice un monument al eroilor indolenţei nerăsplătite cu diplomă, Pro-tv o să-i invite la Dansez tragic-porno de nota 1,57 iar emisiunile tabloide o să le invite pe unele fete să-şi dea chiloţii jos şi să pară chiar mai proaste decat sunt. Olăriţa academiciană de răsunet mondial, o să-i înveţe meseria de trăncăneală fără rost şi pupat tălpile turnătorului ceauşist mai ales că Antena a avut cel mai mult de caştigat pentru că adevărul de la Bac a acoperit oda sinistră pe care nişte tampiţi mai proşti decat proştii au adus-o spre slava patronului lor spiritual. Aşa ceva nu se face nici dacă te tăvăleşti pe jos de foame! Mai bine cerşeşti decat să te spurci în halul ăsta! Ai zice că le-a luat Dumnezeu minţile ca să se facă singuri de ras şi să-şi desconspire adevărata faţă.

După bacalaureat urmează examenul de titularizare despre care se va vorbi, ca în fiecare an, în necunoştinţă de cauză. Televiziunile se vor uita pe listele cu note mici şi se vor mira de cat de proşti sunt unii şi cat de deştepte sunt ele. De altfel RTV şi-a permis să radă şi de engleza politicienilor, inclusive de engleza lui I. Iliescu, în condiţiile în care, la ei, cred că nu racaie nici unul vre-o boabă străineză în afară de Laura Chiriac. Cea care conducea taifasul de weekend era Saviana Rusu, ‘cultă’ cum o ştim, care nu ştia probabil că I Iliescu vorbeşte vre-o şase limbi străine. E greu să le explici tampiţilor cu 9 şi 10 pe copiate că 7,40 era o notă mare la exigenţele după vremuri.

Despre Titularizare:

Acest examen este atat de îmbarligat încat nici la minister nu cred să-i dea de capăt. In primul rand facultăţile nu pregătesc profesori. Cursurile de pedagogie se cumpără şi trebuie înghesuite într-o programă de cinci ani comprimată în trei ani. Apoi, bibliografia, la unele discipline, este alta decat cea de la cursuri, deci trebuie învăţată separat. In plus, în Romania mereu surprinzătoare, metodica se schimbă în fiecare an cu două săptămani înainte de examen iar dacă vrei să ceri o informaţie dintr-un astfel de lăcaş de cult cum e inspectoratul e bine să fii pregătit să primeşti o găleată de lături asa încat să-ţi fie atat de ruşine încat să nu mai îndrăzneşti. De altfel candidaţii sunt ocăraţi chiar înainte să se înscrie: degeaba vă înscrieţi că e greu, n-aveţi cum să luaţi. Unii chiar nu se mai prezintă iar alţii nici nu încearcă de scarba ăstora dar şi a mancătoriei din învăţămant şi nu din cauza salariului cum zic sindicaliştii, pentru că nu toată lumea are probleme materiale.

Asta se întamplă pentru că sistemul trebuie conservat aşa cum e de multe zeci de ani adică, în învăţămant, trebuie să intre cine trebuie, să primească un serviciu bun copiii lor sau ai primarului de comună sau ai femeii de serviciu de la primărie etc. Examenul de titularizare e făcut special ca să pice cei care vin din ‘afară’ iar şcolile cu cateva zeci de elevi sunt ţinute ca să dea de muncă ăstora care copiază la bac şi merg la facultăţi de “x şi o” cum le spun profesorii cu facultate adevărată. Salariile alea, mici asa cum sunt, sunt luate pe seama sacrificării copiiilor de la ţară, cărora au tupeul să le dea şi meditaţii plătite deşi ei nu ştiu nici pentru ei. Multe profesoare sunt făcute din învăţătoare adică ele se titularizează pe învăţătoare şi, ca să vezi, exact la şcoala unde urmează să predea e un post de limbi străine care li se repartizează. Niciodată nu se scot la titularizare posturi în oraş iar, la ţară, posturile de profesori de desen, muzică, sport, religie sunt aproape totdeauna cu dedicaţie şi e foarte greu pentru un absolvent de facultate din aceste domenii să ia locul uneia lăutărese care, cand nu cantă la nunţi, e profesoară pentru că nu ştiu unde dracu’ a făcut conservatorul. Faptul că se consideră că nu e importantă cultura muzicală şi arta în general se aude şi se vede foarte bine în civilizaţia carcalete în care trăim.

Sunt mai multe şmecherii titularizatoare dar beneficiarii pot să stea liniştiţi pentru că sindicatele au o vorbă pentru ei: din învăţămant, odată titularizat nu te mai scoate nimeni pană la pensie.

In ceea ce priveşte ‘modelele’, presa ştie bine ce a crescut. Acum mai mulţi ani, la o şcoală din oraş, a fost repartizată o suplinitoare de engleză la clasele mici. Cand a pronunţat “pijamas” copiii au ras de ea şi au corectat-o, ştiau engleza mai bine ca ea de la desene animate. Astăzi cand e dublat şi Tom şi Jerry nimeni n-ar mai contrazice-o.