A fost odată, pe l-apus de soare, un drum ce
se-ntindea drept ca-n palmă și liber ca vântul și ca gândul. Pe el venea, măre,
eroul nostru cu mașina mică, fiindcă p-a mare o lăsase la firmă, erou care, după
ce-a depășit un autoturism ce ținea viteza legală și-a fost zărit de un
bicyclist, s-a lovit d-un copac falnic de la marginea drumului. Pe șosea nu
sunt urme de frânare. Condrea, căci despre el e vorba, s-a sinucis.
Sau, cel puțin, așa titrau ecranele
televizoarelor care dibuiseră și mobilul autocrimei, anume că omul era hăituit
de Justiție și n-a mai rezistat. Singurul martor, care și ăla venea din sens
opus, a purces la declarații de la fața locului cam pe când începuse a se întuneca
zona crepusculară și a furnizat primul indiciu, viteza de 150-160 km/h, pentru
detectivii din platăuri.
Şi dăi cu sinuciderea: că de ce-o fi ales el
așa o modalitate riscantă de a se sinucide care putea să nu-i iasă și să-l lase
viu dar infirm când avea la dispoziție propria firmă de chimicale din care se
putea servi la discreție, care o fi fost starea lui de spirit din care presa
întotdeauna poate trage concluzii pertinente – 100 de concluzii pertinente odată,
cât să răsfire adevărul în patru zări etc. Freud și Jung au trăit degeaba!
După care cineva s-a gândit să titreze ceva
imparțial: Accident, crimă, sinucidere?
Mai ales că soția lui a transmis că Dan
Condrea nu era tipul sinucigaș ci mai degrabă i-ar fi omorât el pe alții, doar
dacă n-ar fi fost împins la asta. De altfel, soția l-ar fi identificat pe bărbată-său
la fața locului. După haine, ceea ce-nseamna că Aghata Christie moare de ciudă
în universul parallel uitându-se la televizorul românesc.
Dar care soție? Păi, prima, pentru că la ea
se ducea personajul principal să-si ia copilul repartizat lui după divorț. Cu a
doua nevastă nici nu părea căsătorit în breaking news. Presa o numea “parteneră”.
Asta pentru că “tovarășă de viață” e de tristă amintire iar “concubină” e
pentru săraci.
Dar Condrea, o fi Condrea? Autoritățile
transmit că trebuie să-i facă ADN-ul fiindcă e de nerecunoscut. Dar amprentele?
Ecou.
D-le, dar chiar n-a trecut nimeni, nimeni, pe
la locul accidentului ca să-si facă poze cu mortul, doar suntem în România,
se-ntreba Ion Cristoiu?!
