joi, 22 decembrie 2011

TELEVIZIUNEA ROMANA



Aseară, Televiziunea Romană liberă dar sub papucul sindicatului, a vorbit în telejurnal despre propriile datorii de parcă erau ale naţiei nerecunoscătoare care plăteşte o taxă prea mică pentru ce primeşte la schimb. Binenţeles, s-a făcut, ca de obicei, o comparaţie cu taxa plătită în alte ţări fără să se compare şi veniturile şi fără să se ia în considerare cat reprezintă această taxă procentual, cum ar fi fost correct. Dacă s-ar socoti în procente atunci s-ar ajunge la concluzia că pensionarii şi familiile cu venituri foarte mici nici n-ar trebui să plătească. Seful televiziunii, pus de PDL după acelaşi model ca cei puşi de alte partide, adică politic, n-a găsit altă prostie de spus decat că există o acţiune concertată împotriva TVR-ului. Adică televiziunea pe care o conduce e plină de datorii, are vreo
Rapsoada din imagine canta colinde imbracata in halul asta
3 000 de angajaţi plătiţi absolut exorbitant raportat la munca pe care o fac şi, cum zicea cineva, dacă dispare unul dintr-o televiziune particulară, te uiţi la TVR şi-l găseşti acolo, iar el se plange de gura lumii. Tot aseară am aflat că Tvr-ul este compus din 7 televiziuni centrale şi 5 teritoriale dar nu ni s-a spus caţi telespectatori adună această risipă. Nici n-ar avea rost să întrebăm pentru că ne-am trezi cu replica şmecheră cum că emisiunile lor sunt serioase nu ca jegurile de la privat. Oricat de serioase ar fi, deşi nu sunt, trebuie să se uite cineva la ele şi asta depinde de “vedete” care, la TVR, sunt în mare parte fade, plictisitoare, inestetice şi, în general, se vede c-au fost refuzate la export.
In ceea ce priveşte calitatea programelor trebuie spus că doar plictiseala perseverentă şi oboseala cronică îi poate ţine pe telespectatori să nu apese pe alt buton al telecomenzii. Face excepţie Anatomia lui Gray, un fel de serial de canal care îţi întoarce stomacul pe dos, oricat de rar ajungi acolo în vreo pauză publicitară. Această lătură a fost cumpărată în continuare dar s-a renunţat la cel mai vizionat serial din lume, Doctor House.

miercuri, 14 decembrie 2011

ARESTAREA VRAJITOARELOR

Vrăjeala albă, vrăjeala neagră

Pană de curand, infracţionalitatea de tot felul a clocit si a făcut pui fără să fie deranjată de autorităţi iar presa, prin opiniatorii ei de frunte gen Mircea Dinescu, îşi asigura targetul că la noi e bine, nu ca la bulgari unde se omoară lumea pe stradă.
In ultima vreme, mascaţii au intrat şi în ţigăniile alea puturoase unde femelele îşi ridică fustele-n cap iar partenerii lor de împerechere ies la atac cu săbiile. Totul pe fondul unui ritual de blesteme şi spurcăciuni aruncate spre poliţiştii care au îndrăznit să le racaie muşuroiul. Pană acum, aceşti dăunători trăiau şi se înmulţeau sub oblăduirea unor sus-puşi pentru că, altfel, s-ar fi găsit insecticid şi pentru ei dacă s-a găsit pentru gandacul de bucătărie.

sâmbătă, 10 decembrie 2011

PUBLICITATE

Sfantul Shopping                                                                  

A venit iarna. Pe unde a venit, că pe unde a dat cu soare înseamnă că n-aveţi credinţă! In fond, cine poate să spună care e realitatea? Dacă ai televizorul la geam s-ar putea să vezi realitatea din spatele realităţii, dacă e invers vezi doar ce ai voie. Iar dacă devii confuz e bine să ştii că bolile psihice vor fi pe primul loc în zece ani. Soluţia: ne trebuie mai mulţi psihoterapeuţi, că doar n-o să înlăturăm cauza.
Pană atunci, însă, visele se împlinesc în publicitate şi în presa liberă. Lider de piaţă e Coca-Cola, o chimicală care aduce fericirea şi pe Moş Crăciun, singura care are nesimţirea să se adreseze copiiilor. Orange ninge ca-n mijlocul iernii şi ninsoarea se transformă în oferte de flecăreală fără rost aşa că aveţi grijă cum desenaţi fulgul de nea că apa nu mai cristalizează aşa cum credeaţi! Vodafone visează ca tot oraşul să fie o mare familie şi să simtă bucuria. Asta era şi visul communist: la serviciu, la bloc etc. era musai să fii o mare familie.

marți, 6 decembrie 2011

www.romanialibera.ro

ANNELY UTE GABANYI, cercetătoare

 Din 22 nov. 2011, în Romania Liberă stă un interviu luat de ziarista Sabina Fati unei doamne originare din Romania şi emigrată în Germania care a lucrat şi la Radio Europa Liberă, Munchen. Mai exact, d-na Annely Ute Gabanyi s-a născut la Bucureşti în 1942 şi a plecat din ţară în 1963, a făcut studii de filologie şi ştiinţe politice în ţară şi străinătate, iar acum e doctor în filologie şi ocupă funcţia de analist principal asociat la Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrul Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin. Sună atat de alambicat încat ar trebui să te dai bătut dar, dacă o cauţi pe doamna de mai sus pe internet n-o găseşti în primele pagini decat cu acest interviu şi pe un site librărie online: www.carturarii.ro.
In acest interviu, doamna cercetătoare, cum o prezintă ziarista, ne spune că Romania lui Ceauşescu a fost obligată de către FMI să-şi plătească datoriile şi că Fondul propusese măsuri de austeritate chiar mai drastice decat cele pe care le-am trăit. Scopul era ca sărăcia să-i facă pe romani să se revolte împotriva regimului. Am tot auzit de planuri din astea ţesute în străinătate inclusiv la “Profesioniştii” Eugeniei Vodă unde doctorul fratelui lui Ceauşescu ne spunea ce şi cum se urzea prin Anglia: o să curgă sange dar asta e! Iar in continuarea discuţiei s-a spus pe faţă că împuşcaţii la revoluţie au fost sacrificaţi cu bună ştiinţă.Ce nu spune nimeni şi n-am înţeles niciodată este de ce nu se urzea vărsare de sange şi/sau înfometare şi pentru ţările comuniste din jur? Pentru că argumentul că nu exploda mămăliga romanească nu stă în picioare avand în vedere că, în ţara asta, au fost cateva “explozii” interpretate acum ca revolte anticomuniste.

joi, 1 decembrie 2011

IMNUL NATIONAL

DESTEAPTA-TE ROMANE


Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,          Scoal’ din somnul raţiunii moarte
În care te-adânciră barbarii de tirani!                            Din coma “In puii mei”
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,                     Caută-ţi soarta în străinătate
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!                     Să moară duşmanii tăi  

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume                     Doneaza sange de roman, Ioane!
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,               Cat încă avem maini, să bem!
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume        In piept purtăm cu fală silicoane
Triumfător în lupte, un nume de Traian!                         Dar am votat Traian şi deci avem.

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,                       Uită-te-n jur, cu fruntea lată
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;               Să vezi voinicii defrişand la brazi
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,                 Un ajutor dacă aştepţi, aşteaptă!
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!        Că noi de un viol o punem azi.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,                Istoria e doar ce ne convine
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,                              Urmaşi-s nişte strănepoţi obezi
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,                      Cu sabia şi alcoolismu-n vine
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.                        Netreji, să ne simţim mai breji. 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate                                Ne-a mai rămas în ciudă, Iliescu
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!                              Milcovul şi Carpaţiul s-au fumat
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,                  Ce libertate, frate! Ceauşescu,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!                   De-ar mai trăi, şi azi, ar fi votat.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare                            Mamă cerşete, fals umilă,
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,                             Sub deviza: eu cerşesc, nu fur!
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,                       Ca să se umfle ratingul de milă.
În astfel de pericol s-ar face vânzători!                             S’il vous plait, monsieur!