Asta, pentru că, referendumul din 7-8 oct. 2018 n-a fost despre o
alegere, ci despre înfundarea dreptului de a alege, despre reducția democrației
la două rele. Una este reprezentată de homosexuali (noua rasă superioară), al
căror principal dezavantaj era că nu puteau combate fiindcă nu erau băgați în
seamă iar, a doua, este poziționarea, pe față, a Bisericii, religiei, ca
doctrină politică.
De-acum încolo, dintre astea două veți mai alege! Din cauză că cei 80% nu
s-au organizat într-o “ideologie” care să-i respingă pe cei 20%, acum avem
dictatura minorităților. Nu s-a întîmplat nimic nou, ci se confirmă, la
infinit, că majotitățile sunt dezinteresate și haotice iar minoritățile conduc.
Drept consecință, nici nu s-a răcit bine referendumul, că cele două facțiuni oportuniste
au și început să se foiască înspre tribuna oficială. Fiecare avînd dorința
expresă de a-și băga ideologia în familia noastră. Parcă familia ar fi, doar despre,
să te muți la casa ta pentru ca, vorb-aia, să poți să te plimbi în chiloți liber,
prin odăi, ori să primești certificat de căsătorie homosexuală, după care să
stai la pîndă și, la momentul potrivit, să înhați copiii confiscați de niște
autorități demente din familiile normale care trec prin situații critice.
Numai niște bestii ar putea să facă asta, niciodată niste părinți normali. E la fel de adevărată o familie de homosexuali pe cît e de adevărată schimbarea unui bărbat în femeie și invers. Adică, o schimbare de sex a familiei, o ordinară operație estetică!
Numai niște bestii ar putea să facă asta, niciodată niste părinți normali. E la fel de adevărată o familie de homosexuali pe cît e de adevărată schimbarea unui bărbat în femeie și invers. Adică, o schimbare de sex a familiei, o ordinară operație estetică!