Vasile Bănescu, propaganda despre “bizar”

“Puterea e o problemă de percepţie. Nu trebuie să fie capabili să te ucidă. E sufficient să te facă să crezi că te pot ucide.” Julian Assange

Ȋnţeleg că, Marius Tucă şi alţi neconformaţi au fost şterşi după reţelele sociale. Organele de control şi de stat anulează tot ce e propagandă – să-i zicem, dar poate fi doar opinie - opusă propagandei oficiale.

Iar explicaţiile sunt la fel de obiective precum motivaţiile Curţii Constituţionale sau altor “instanţe”. E greu ȋn zilele noastre să-ţi mai dai seama cine ţine ciocănelul, fiindcă toată influenţărimea aflată de partea progresului te condamnă fără drept de apel. Dar, mai ales fără să-i intre ȋn atribuţii.

De la o vreme, ȋntr-un gest disperat, cel numit Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a ȋntărit rȋndurile cu trimisul Patriarhiei, pentru ca necredincioşii să primească şi canon.

Acum, neconformaţii sunt şi afurisiţi, nu doar amendaţi şi interzişi. Ȋnsă, motivările sunt la fel de neconvingătoare.

„Un jurnalist onest și obiectiv nu este un propagandist.”, spune Vasile Bănescu ȋn apărarea deciziei C.N.A.

I-auzi, daţi-ne un exemplu de journalist, care nu e propagandist! Cȋte emisiuni şi articole de presă ar trebui să poarte indicaţia “Sponsorizat”. V-aţi gȋndit? Ce spuneţi, domnule, e că propaganda oficială e bună şi orice altă opinie o ȋncurcă, asta spuneţi.

Progresul? O barbarie!

 

“Cȋnd, cel care demască o crimă e tratat ca şi cȋnd ar fi comis o crimă, ȋnseamnă că eşti condus de criminali.” ― Edward Snowden

Dar, dacă vine după ceva, ȋnseamnă că face parte din progress. Nimeni n-a definit acest progress. Tot ce-am obsevat a fost că, atunci cȋnd ceva ni se pare revoltător, e parte din progress.

Tot ce ni se-ntȋmplă şi e denaturat, scȋrbos, ȋnfricoşător, e progress.

Aud că, ȋn Germania, sărăcia a crescut de patru-cinci ori iar ambulanţele sunt trimise fără medic, pentru ca oamenii să moară. Pentru că moartea e parte din progress.

Nu sunt bani la buget?

 

1, 51% din PIB se duce la ONG-uri! 1% la pensii speciale!

Şi, cireaşa după tort, undeva pe la talpa ţării, se vorbeşte că o anume politiciană a strȋns atȋţia bani din şpaga aferentă acordării contractelor cu statul, ȋncȋt spală din ei la Dubai, ȋn draci, şi nu face faţă, ȋi ţine ȋngropaţi ca Pablo Escobar, ȋn tot locul.

Poate fi un fake-news, nu asta e important.

Ziua fericirii

 

Ne-a scăpat, dar, la fiecare 20 martie, lumea ȋntreagă se strȋnge să sărbătorească Ziua fericirii. Aşa spun site-urile de profil. Fiindcă, dacă mai e cineva care nu ştia, există specialişti şi-n fericire.

E o zi stabilită de Naţiunile Unite, ȋn mai noul ei testament, cu scopul de a deschide ochii lumii ȋntregi asupra importanţei fericirii ȋn viaţa omului. Şi pentru promovarea bucuriei şi bunăstării globale. Phui, dacă nu te-nvaţă ăştia la lucruri…!

Coruperea alegătorilor cu talk-show şi empatic-show. Revista presei

 

Eşti nefericit? Get the f..k over! Sau plȋngi, dracu’, la tine-n casă, nu mai pica pe alţii!

Nimic nu e mai jalnic decȋt un nefericit care se cufundă ȋn propriul băltău, ca-n propriul confort, de unde aruncă stropi ȋn jur, ca să-i murdărească de empatie şi zile proaste şi pe alţii.

Mocirla şi empatia post-comuniste au prostit şi bolit trăitorul ȋn Romȃnia şi ne-au adus ȋn halul ăsta de degenerare politică!

Nimeni nu le-a spus oamenilor ce se-ntȋmplă, toţi i-au compătimit şi i-au umflat de pastile!

De ce, dracu’, o tot răspunde cȋte un pensionar la ȋntrebarea, apatică şi politizată, ȋn acelaşi timp, Cum vă descurcaţi cu banii? Mai ales femeile? Ȋţi creşte pensia după ce te-ntreabă? Cum să mă descurc, maică, zice vocea care se crede luată-n considerare, toate s-au scumpit, mănȋnc numai broccoli şi varză chinezească, foarte rar carne; medicamente, nu mai spun, cumpăr cu testeaua!

Fiindcă dai interviu, cucoană, d-aia! Şi te uiţi la show-uri unde singurul talent e să vrei să fi băgat ȋn seamă!

Coşmarul, trezirea

Nu sunt bani la buget? 1, 51% din PIB se duce la ONG-uri! 1% la pensii speciale! Şi, cireaşa după tort, se vorbeşte că o anume politiciană…  https://freefrompress.blogspot.com/2025/03/nu-sunt-bani-la-buget.html#more

Femeia biologică şi femeia ideologică

Efectele adverse ale gȋndirii pozitive ȋşi arată colţii. Şi pumnii şi tendinţele criminale. Nu poţi, se vede treaba, dacă te translatezi cu puterea minţii (plus nişte modificări fizice şi hormonale) să devii, din bărbat, femeie. Nici invers, evident.

Numai că, trans-women e o femeie-bărbată, a cărei osatură, creatorul ei n-a reuşit s-o ȋmpace cu sexul frumos iar societatea incluzivă ȋncă n-a descoperit cum să implanteze gȋndirea pozitivă ȋn creierul majorităţii. La drept vorbind, sexul biologic nu poate fi schimbat ȋn lumea normală, doar ȋn cea virtuală, iar noi ȋncă nu trăim ȋn avatar. Deşi, e discutabil, studiile arată că sunt oameni care, mai degrabă, ar accepta şocuri electrice, decȋt să rămȋnă singuri, cu gȋndurile lor.

E o artă să creezi o lume! Pȋnă şi lui Dumnezeu i-a luat aproape o săptămȋnă.

Următorul preşedinte al Romȃniei să fie ales ca Dalai Lama

 

Pȋnă pe 5 mai, nu mai e nimic de văzut la televiziunile de ştiri, Slavă Domnului – o pauză binemeritată – şi spun asta pentru că aceste monitoare de aceleaşi vorbe nu vor să facă nimic pentru aceste alegeri. Poate ştiu politicienii şi televiziunile ceva ce electoratul care va merge ca fraieru’ la urne nu ştie.

Ȋn fine, dacă tot e pauză iar democraţia, aşa cum o ştiam, nu mai funcţionează, poate-ar trebui să ne gȋndim la un alt model de-a alege preşedintele.

De exemplu, Dalai Lama. Pare mult mai simplu. Nu trebuie decȋt să creăm un grup de lucru format din călugări numiţi politic – şi CCR e bună, dacă nu mănȋncă carne – şi, cȋnd moare preşedintele ȋn funcţie, să-i punem pe gȋnduri, drumuri şi meditaţie, pȋnă ȋntră ȋn contact cu spiritul reȋncarnat. Va fi mare osteneală (d-aia le dăm pensii speciale), dar nu sunt singuri ȋn demersul nobil. Oracolul de la Bruxelles va da o mȋnă de ajutor, ca o mamă sau tată sau persoană UE ce se află. Apoi, prietenia nemuritoarei Ursula cu China ne va livra măsurile procedurale şi binecuvȋntarea, feng shui-u’ sau ce mai e nevoie. La fel şi guvernul Tibetan dacă noi facem o donaţie iar CIA face o sfeştanie.

Noi nici nu trebuie să ne mai batem capul. Bine, nici candidaţii. Pȋnă la urmă, doar sufletul contează.

Bolojan, doar interimar?

N-aveţi de gȋnd să terminăm odată cu nenorocitele de alegeri, nici ȋn mai, nu?

Ȋn noaptea de duminică spre luni, cȋnd o ieşi Bolojan, la braţe cu Ciolacu şi Cioloş, din palatul transformat ȋn hotel, va călca ȋn excremente de urs rusesc, din nou. Iar Enache va fi pe fază şi cu toţii le vor pune pe făraş, le vor secretiza şi le vor da presei, pe surse. 

“Tirania libertăţii pozitive”

Tirania libertăţii pozitive – Multe libertăţi pe care nu le vrei ȋn schimbul cȋtorva care-ţi sunt vitale

Nu mai există drepturi inalienabile.

Guvernare ştiinţifică, specialiști medicali, libertate pozitivă, binele comun, politica stabilităţii… Am pierdut o mulţime de cuvinte care spuneau adevărul şi ne-am ales cu o grămadă de sloganuri. Pȋnă şi Inteligenţa artificială este folosită drept ideologie, ȋn loc de tehnologie. Orice campanie de conştientizare, nu este altceva decȋt experiment social, abuz psihologic şi marketing. Asta spun specialiştii pe care-i citesc eu.

Altfel, din observaţie directă şi din alte surse, am constatat următoarele: nimeni nu ȋnţelege şi nu vrea să-nţeleagă ce se-ntȋmplă, toată lumea e isterică (ȋn demersul de a merge pȋnă la capăt), politicienii au adoptat postura de “nemţi” iar o “bulă” stă să se spargă. Aşa e cȋnd ţi se ia pȋnă şi dreptul la bancuri politice cu Bulă.

Şi libertatea de-a vota candidatul care e ȋn acord cu conştiinţa ta. Cum dracu’, o lume ȋntreagă s-a ȋnchinat, i-a luat banii şi i-a pupat poala unuia care a zis “Eu vreau să fiu conştiinţa lumii!” (ȋn loc să-l bage-n cămaşă de forţă) iar romȃnii n-au voie să-l voteze pe unul care a zis că vrea, pentru ţară şi popor, independenţă alimentară şi energetică – fiindcă sună a misticism.

Dar, nu-i nimic, ne bate pe umăr sistemul nesimţit, ȋn loc de candidatul care era ȋn acord cu conştiinţa ta, ȋţi oferim, la alegere, unul din alţi unsprezece candidaţi – care trebuie să compenseze cumva.

Nu mai există drepturi inalienabile. Dar mai există, sper, dreptul la tăcere.

Globalismul nu se predă

Se face tranziţia, forţată, de la pro-european, la pro-europenism 

Globalismul nu se predă, dar nici nu vine cu idei noi. Fiindcă n-are. Şi-a atins nivelul de incompetenţă iar acum se repetă ca o bandă de mers ȋn gol. Avem, deci, un alt “Colectiv” (ȋn Macedonia de nord) cu tineri arşi pe altarul protestelor “Corupţia ucide” (ȋn Serbia) şi-o conlucrare empatopată cu manifestaţiile pro-europenism (?), organizate de ONG-uri care prestează pentru cine plăteşte, ȋn mai multe oraşe ale Europei.

ONG-urile sunt “experţii” de serviciu, pentru orice, ȋn cazul de faţă pro-europenism. Construcţia ideală sau marea familie europeană – cum a fost botezată - ȋn care, marii potenţaţi ai regimului de la Bucureşti – precum judecătorul T. Toader sau domnişoara Lambru – şi-au găsit ȋmplinirea… ȋndeplinirea tuturor dorinţelor sau aşa ceva. Ȋn fine, nu trebuie să fim foarte scrupuloşi, atunci cȋnd desenăm şi ne ghidăm după inimioare făcute din oameni. Ȋn dragoste şi la război…