miercuri, 14 ianuarie 2015

Genul libertății: Pamflet


Uite, cu ce au început anul! 
În condițiile în care alegeri sunt abia in 2016.

Vești bune: legea Big Brother de supraveghere non-stop a tuturor convorbirilor telefonice va intra în vigoare pentru că și politica americană o vrea dar, la schimb, veți putea umbla în chiloți la metrou.

duminică, 11 ianuarie 2015

MARŞ SOLIDARITATE





Ultima propagandă: copiii stau cu părinții chiar și 
după ce își întemeiază familii sau, pur și simplu, 
nu se mai căsătoresc iar asta-i deranjează pe Ăi de sus. 
PRO-tv a dat acest reportaj acum câtva timp 
când și-a tras “supușii” de urechi că acest 
comportament scade consumul iar Antena1 
l-a reluat aseară cu îndemnul către părinți 
să-și dea copiii afară din casă.
M-am scutit de vizionarea în buclă a demonstrațiilor de ieri de la Paris unde liderii Europei s-au luat la braț și s-au proțăpit, în solidar, în fruntea maselor unde înțeleg că nu fuseseră invitați.

N-are rost să ratezi documentare sau filme vechi, pentru că toate tragediile se desfășoară după același tipic: lumânări, flori, semnare în cartea de condoleanțe, presă, politicieni, tâmpeniile cu morții ne privesc din cer-eventual sunt printre îngeri-, ne solidarizăm cu familiile, cu țara, cu ideea- lovite de tragedie și, desigur, nu ne dăm bătuți. Până data viitoare când iar se întâmplă. Iar flori, lumânări… solidaritate.

Acum însă, miza a fost mai mare. Odată pentru că presa a fost victimă iar tagma asta se înfruptă cu poftă chiar și din propriile necroloage și apoi pentru că politicienii, nu atât că vroiau să tragă un profit, cât că trebuiau “să se scoată”, cum s-ar zice, pentru că ei poartă o mare parte din vină.

vineri, 9 ianuarie 2015

O LUME NORMALĂ-casa de toleranță


Oricine moare, ăștia se solidarizează! Doamne, te rog, să nu-și facă iar tricouri!


Primul semn rău al “libertății” după picarea dictaturii ceaușiște a fost apariția …gratiilor! Gratii la toate magazinele de la parter!

Al doilea a fost imaginea-șoc a unei coperte Hustler, pentru care “scabros, scârbos, oribil etc.” sunt cuvinte mici, copertă atârnată de alte publicații înafara unui chioșc de ziare dintr-o stație de autobus și în apropierea unei școli. Practic, adulții și copiii nu puteau să-și vadă de drum fără să se frece de “libertatea de exprimare”! (Dacă știe cineva cum puteai să explici unui copil demența porno afișată pe stradă, bravo lui!)