Surpriza, nu-i așa, n-a
întîrziat să apară (niciodată nu întîrzie!) cînd unul dintre telespectatori a
venit cu ideea că cel mai bun politician ar fi unul cu patru clase.
“Patru
clase”, e un termen generic pentru un semianalfabet sau un non-intelectual și reprezintă
proba indirectă că sunt români care ar vrea un Ceaușescu iar explicația este
nevoia oamenilor de conducători care să facă ceva pentru… oameni. Așa s-au
justificat cei care au intrat în direct, pentru că cel puțin patru dintre ei,
spre disperarea realizatorului, au optat pentru “Patru clase”: să facă ceva
pentru oameni, să fie omenos!
Asta într-o lume care își
smulge cămașa după ea s-o dea aproapelui prin toate căile caritabile posibile,
de la strîngeri de fonduri pentru orice (incubatoare pentru copii prematuri se
cumpără de cînd ne știm de parcă numai prematuri s-ar naște în țara asta!),
pînă la grija purtată constipației și balonării, ca să nu mai vorbim de
fericirea noastră cea de toate zilele care e tot la mila specialiștilor și a
organizațiilor, de bine, globale.
Așa a apărut meseria de Băgător
în seamă cu multe denominații și specializări, de la vechii și noii Filantropi și
Misionari, pînă la Umanitarieni (lasă-l așa!), Conștientizatori, Societate
civilă, Schimbători de mentalitate, Prevenționiști, Luptători pentru noile drepturi
ale omului, Îndrumători spirituali (știți, ăia cu Îl primești pe Isus să intre-n tine?) etc.
Aproape toată lumea are o Cauză
bună, în mapă și-n gușă, pentru care pledează fie după afișe enorme care-ți
scot ochii la drumul mare, fie din televizor, sub diverse forme, specialiști, PR-iști,
analiști etc., că te și miri cine dracu’ mai sunt beneficiarii dacă toți ăștia
sunt bine-merci și singura grijă care-i freacă e grija altuia.
Toate minoritățile și
grupurile de interese, prezentate la noi drept crema societății, ne sufocă cu bunele
lor intenții și nu vor să ne lase pînă nu ne fac binele cu forța.
Se întîmplă însă, că munca
dezinteresată (nu-i așa!) a ăstora n-a făcut decît să înrăutățească viața
oamenilor și a planetei pentru că, de pildă, din ce colectăm mai multe deșeuri
și reducem noxele, din aia ne încălzim global mai abitir decît înainte, din ce
se înființează mai multe organizații care trimit copiii la școală, din aia se
mărește abandonul școlar, din ce se captează mai mulți bani pentru tratarea
autismului, din aia crește numărul copiilor cu autism, din ce conștientizăm necesitatea
diagnosticării precoce, din aia numărul cazurilor de cancer e în continuă
creștere, cu cît se face mai mult prozelitism, cu atît se înmulțește numărul
ateilor, cu cît faci mai multă prevenție, cu atît oamenii sunt mai bolnavi, cu
cît se încearcă interzicerea contracepției, cu atît scade natalitatea, de cînd
a apărut nutriționistul de serviciu să dea sfaturi, obezitatea a crescut cum
nici în cele mai horror previziuni nu se putea, de cînd se conștientizează
depresia, avem o nouă boală a secolului, din ce se dau mai multe sfaturi pentru
o viață sexuală “spice up”, din aia, se pare, oamenii renunță la sex, odată cu lupta pentru,
vezi Doamne!, drepturile femeii, prostituția s-a înmulțit, femeile au fost
terorizate și omorîte mai mult ca înainte, din ce se produce mai mult
entertainment care să distreze populația, din aia crește numărul de sinucideri,
de cînd au început unii filantropi să bage bani în valorile democratice, votul
românilor a contat din ce în ce mai puțin, de ce se face mai mare tam-tam pe libertatea
de exprimare sub orice formă și fără limite, din aia ni se bagă pumnul în gură
mai des cu politically correctness, din ce se face mai mult apel la unitate,
din aia oamenii sunt mai divizați, din ce se duce mai multă luptă pentru pace,
din aia e mai mult război și, în ciuda faptului că există o zi a fericirii,
oamenii sunt din ce în ce mai nefericiți.
Asta pentru că, misiunea
băgătorilor în seamă este să producă oamenilor un deranj perpetuu iar a
politicienilor să lase lucrurile veșnic neterminate.
Singurul gest umanitar
adevărat, la momentul ăsta, este ca oamenii să fie lăsați în pace.