Despre cum jurnaliștii Antena nu știau nimic despre Şantaj. |
ŞANTAJ, șantaje, s. n. Constrângere exercitată
asupra cuiva prin amenințarea cu divulgarea unui secret compromițător sau prin
alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobândi în mod injust un folos
pentru sine sau pentru altul; mijloc întrebuințat în acest scop, (Pl. și
șantajuri – Din Fr. cantage)
Justiția a achitat Antena3
în dosarul de șantaj la RCS&RDS, deși promo-ul cu “dezvăluirea” la A3 a
rulat, dar i-a condamnat pe șefii și pe patronii lor iar Antena Group a primit o
amendă, în timp ce jurnaliștii au rămas curați ca lacrima. Această decizie
încâlcită, îi dă nas acestui personaj tv, Gâdea - personaj pentru că nu se
poate ca o persoană aievea, azi să invoce morala și iubirea creștină iar mâine
să stea in spatele unui titlu ca Hăineală
preferă Cornetul sau să comenteze “fin” despre cum o ziaristă “suge”… din
nu-știu-ce - să amenințe cu darea în judecată a oricui îndrăznește să mai
numească “șantaj” amenințările repetate cu “dezvăluirea care nu mai venea” la
adresa companiei de cablu tv.
Acest individ de presă sugerează că o decizie a justiției anulează
libertatea de opinie. E ca și când le-ai interzice americanilor să-l creadă
vinovat pe O. J. Simpson și s-o spună public.
Şmecheria “nu comentăm deciziile Justiției”, pornită de la
politicienii care speră să se epuizeze lupta anticorupție înainte s-ajungă la
ei, e una dintre multele scleroze țesute de bestia politico-mediatică în
mentalitatea oamenilor, prima fiind “presa e a patra putere în stat”, această
minciună primordială post-revoluție care a pus capăt democrației și libertății chiar
înainte să înceapă.
Nu își imagina nimeni că, după Ceaușescu, unii vor avea dreptul
legal să facă, din nou, “reeducare” și, de data asta, până când ultimul
cetățean român nedresat își va spune ultima dorință la televizor.
Sigur că e șantaj dacă timp de mai multe săptămâni avertizezi cu “dezvăluirea”
iar apoi, fie n-o mai dai, fie ies la iveală niste stenograme care confirmă “business-ul”,
sau dacă “dezvălui” că o pastă de dinți sau un iaurt, care nu-și mai fac
reclamă, conțin o substanță care ar putea sau n-ar putea să facă rău sau bine -“susțin
specialiștii”- dacă schimonosești imaginea unui judecător pe post și sugerezi
că e corrupt sau pedofil, dacă faci poze unui premier în chiloți în baie după
ce ți-a luat “dreptul” de autor sau susții că ai poze cu un alt premier, pe
care nu o să le dai niciodată, Doamne ferește!, fiindcă nu vrei să-i afectezi
familia, dacă expui zilnic la jurnalul de seară neamurile sărace ale unei
cântărețe sau ale unei foste sportive sau ale unui om oarecare și nu te oprești
până când aceștia nu acceptă să apară la o emisiune de rahat-tv ca să-și apere “reputația”
sau până când nu intervine ceva sau cineva – nu știm cine/ce.
Ce să mai zicem de șantajul național care amenință întreg poporul din
televizor că dacă nu acceptă toate mizeriile, indiferent cât de absurde sau
letale, vom fi dați afară din Europa și din lume.
Deci, presa e… ca polivaccinul obligatoriu, ca… citostaticele
preventive, ca mastectomia profilactică sau ca gripele si virusurile care vin
de la OMS, ca moda mutilărilor în scop esthetic, adică, o instanță de judecată
n-ar putea să dea un verdict fără umbră de îndoială.
Dar, faptul că, în lume, sunt zeci de mii de crime nerezolvate nu
înseamnă că nu există zeci de mii de criminali nepedepsiți!