Scursuri, poate!
Aud deunăzi
pe cineva, aflat la o vârstă mai greu angajabilă, că s-ar duce să facă niște
cursuri de electrician de… două săptămâni, finanțate din fonduri europene și
avizate de Ministerul educației, în urma cărora s-ar alege cu o diplomă
valabilă inclusiv în UE. Ar ieși din el un electrician calificat pe mică și
medie tensiune. Până la douăj’ de mii, pentru cunoscători iar pentru Zoe Petre,
care a zis că muncitorul nu trebuie să știe carte, zic să stea pe timp de
furtună sub un nuc și-și dă ea seama!
Tot recent,
l-am auzit pe Moise Guran servindu-ne un text (n-ar fi prima dată) justificativ
și consacrat de cei care au distrus învățământul românesc- un mit, cum ar zice
presa, despre cum școlile profesionale ar fi fost desființate pentru că nu mai
era cerere.
Uite cum a
fost, de fapt: mai întâi învățământul a fost redus la 8 clase iar profesionala
s-a transformat în Şcoala de arte și
meserii. Unii au contestat denumirea cu patimă revoluționară (era după ultima
“revoluție”) pe motiv că nu poți să pui în aceeași școală artistul în olărit,
să zicem, cu muncitorul (mechanic, electrician etc.). Ca să fie siguri că-i mai
dau un brânci acestei forme de educație, au instituit regula: ăi peste 5 merg
la liceu, ăi sub 5 jos la profesională. În timpul ăsta muncitorii erau făcuți
responsabili de communism și dictatură, filmați în fel și chip să se vadă cât
erau de proști și puturoși (obicei care se păstrează și-n zilele noastre) iar
fabricile cădeau ca muștele pentru ca terenurile de sub ele să fie vândute de
noua troacă politică. Pentru că politicienii sunt niște porci.
http://antipresa.blogspot.ro/2015/06/scrisoarea-lui-ponta-de-la-stambul.html#more
http://antipresa.blogspot.ro/2015/06/scrisoarea-lui-ponta-de-la-stambul.html#more
Așa stând lucrurile,
evident că cererea pentru școli profesionale a scăzut pentru că era de rușine
să înveți o meserie iar învățământul românesc n-a vrut nici mort să ia în
considerare o upgradare, ținând cont de faptul că, de la tehnologiile învechite
din fabrici până la congresele partidului din cărțile de istorie, toate
trebuiau aruncate.
În schimb au
inventat profile cu denumiri pompoase, cum ar fi megatron sau așa ceva- profil
de liceu, vezi, Doamne!- au umflat programa școlară continuu cu inutilități,
timp în care, la ore s-a predat din ce în ce mai puțin și clase întregi de
elevi au început să se mediteze în particular pentru ca, la final, să obțină
copilul tâmpit de toceală sau doar tâmpit pe care îl aștepta una din următoarele
variante de angajare: paznic, trăgătoare la mașina de cusut, căpșunar sau zidar
în alte țări, prostituat(ă)-încă din copilărie, funcționar(ă) sau profesoară
dacă ai neamurile déjà în sistem, doctor în altă țară, lucrători în presă cât
cuprinde, securiști și politruci.
Ulterior au apărut supermarketurile unde, la
fel, nu trebuie să fii calificat.
Pentru unii
dintre lucrătorii la stat s-au inventat școli și școlițe particulare, asta după
ce locurile la facultățile de stat au fost suplimentate cu nemiluita dar nu
destul cât să-i încapă și pe ei. Erau și înainte de “89 școlițele astea cu
dedicație numai că atunci nici chiar pilele nu erau așa de proaste.
Pe lângă
școlile profesionale care, să zicem, că erau caduce (reducerea învățământului
obligatoriu la 8 clase a fost mai grav), au fost desființate, și asta e mai rău,
liceele sanitare. Şi aici se vede pricina distrugerii școlilor de orice fel:
apariția (s)cursurilor de calificare plătite!
Găsesc
meseria de asistență medicală ca fiind una importantă și nu ușoară. D-asta, 4
ani de liceu de profil, la vârsta la care mintea e încă antrenată să-nvețe, ar
trebui să fie obligatorii. Pe urmă poți să faci și cursuri de specializare în
același domeniu.
Dar și
meseriile ar trebui învățate în școală din mai multe motive: pentru că d-aia
plătește prostu’ de contribuabil taxe la stat și d-aia își trimite copilul la
școală (nu ca să aibă profesorii loc de muncă și de unde ieși la pensie),
pentru că țara are nevoie de români care să lucreze în țară nu de refugiați,
pentru că patronatul-la fel, plătitor de impozite- nu trebuie să mai plătească
încă o dată ca să-I califice pe angajat (așa cum îi sugerează statul român) și,
mai ales, pentru că ăștia care organizeaza cursuri de calificare sunt niște
necalificați, la rândul lor, care fac parte din “sistem”.
De pildă:
curs de contabilitate- o prostie inutilă despre conturi (cu care niciodată un
contabil mărunt nu lucrează, nici n-are drept de semnătură), cursul în sine
constând într-o dischetă cu o pagină scrisă care putea fi explicată într-un
curs de două ore; aproape toți cei care veniseră acolo aveau mici chioșcuri sau
voiau să-si deschidă o mică afacere și intenționau să afle cum se face dar
profesoara le-a spus că, deși asta era și intenția ei, i s-a spus că n-are voie;
curs de fochiști-care l-a costat pe unul
vre-o 80 mil. (acum mulți ani), bani dați ca șpagă să primească diploma; curs
de lucru cu calculatorul, obligatoriu pentru profesori, unde o habarnistă,
pentru 60 mil. vechi, le spunea unora care au crescut cu computerul în casă și și-au
susținut chiar examenele la facultate cu ajutorul lui, cum să intre în Paint;
curs de management unde profesorul îți predă organigrama și niște scheme care
se găsesc și pe internet iar, în rest, la întrebări zice că n-are voie să-ți
răspundă…
Şi
(s)cursurile continuă fiindcă alți proști din UE dau bani pentru așa ceva, mai
ales că au apărut și meserii moderne cum ar fi lifecoach,
implementator de democrație, schimbător de mentalitate sau nu-știu-ce cu
dezvoltarea personală. Adică, după ce te ratează, te învață tot el cum să te
târăști într-o direcție sugerată.
Așa cum, iresponsabilii care au reformat cu sute
de ștersături învățământul românesc acum se laudă cu măsura de a face învățământul
obligatoriu de 10 clase adică așa cum era înainte să vină ei și să-l reducă la
8 clase.
Am mai auzit
la Moise Guran niște aluzii la trimiterea copiilor la muncă de la 16 ani și
cred că un copil e un copil și trebuie să fie la școală până la majorat dar și
un text consacrat pe vremea comuniștilor de genul: poate vreți copiii dv. să
fie doctori sau avocați dar…uite că și o meserie ar fi bună. A fost și-un film
pe vremea lui Ceaușescu pe ipocrizia asta, un film critic, de altfel. Pe vremea
aia propaganda îi îndemna pe elevi să nu meargă la licee teoretice și la facultate
ci să aleagă o meserie. Adevărul e că, dacă e bun de doctor atunci să fie
doctor, dacă e bun de avocat, atunci avocat să se facă! Să nu-ncepem iar cu
ipocrizia “muncitorului destoinic”!
Dreptul la
educație e chiar mai important decât dreptul la sănătate!
“Oamenii din comisiile de subiecte se ocupă, direct sau indirect, de meditații? Averile lor sunt cum s-ar cuveni, adică ale unor modești profesori din sistemul de stat , fără talent nici măcar la română, sau dimpotrivă? Decidenții din Ministerul Educației, care de ani de zile tolerează acest sistem, au averi corespunzătoare salariilor lor? Asta e investigația.” http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cand-autorul-denunta-la-dna-bacalaureatul-la-limba-romana-379834
“Oamenii din comisiile de subiecte se ocupă, direct sau indirect, de meditații? Averile lor sunt cum s-ar cuveni, adică ale unor modești profesori din sistemul de stat , fără talent nici măcar la română, sau dimpotrivă? Decidenții din Ministerul Educației, care de ani de zile tolerează acest sistem, au averi corespunzătoare salariilor lor? Asta e investigația.” http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cand-autorul-denunta-la-dna-bacalaureatul-la-limba-romana-379834
“„Noi ştim
în psihologie că din 1930 coeficientul de inteligenţă al generaţiilor a început
să crească.” […]Cel de-al doilea fenomen ştiinţific demonstrat este faptul că
din anii 90, creşterea nivelului de inteligenţă al oamenilor a fost stopată.”
Citeste mai mult: adev.ro/njzffz
Guvernul Ponta legalizează preluarea,
în locație de gestiune, a învățământului de către angajați din sistem.
- “– întoarcerea clasei pregătitoare la grădiniță (a creat dificultăți în școlile deja arhipline, unde părinții plătesc pentru înscrierea pe pile, și a limitat posibilitatea extinderii numărului de locuri pe bani)
- – examenul de capacitate din clasa a VIII-a la mai multe materii (extinde necesitatea pregătirilor particulare și la alte materii)
- – examen de admitere la liceu, la care notele din gimnaziu au o pondere de 20%, capacitatea 30%, admiterea 50% (cum examenul se va da numai la liceele pentru care există cerere, trag eu concluzia, organizarea lui se internalizează, adică nu va mai fi unic, național, dar va fi cu posibilități evidente de cumpărat locuri, pentru că, nu-i așa, unde e cerere, rezultă și ofertă)
- – este neclară treaba cu ora de religie
- – scade rolul inspectoratelor în angajarea profesorilor, crește rolul școlii, dar nu citesc nimic despre rolul părinților, și asta pentru că…
- – se aplică finanțarea pe elev (dar rămân neclare sursele de finanțare şi, mai ales, decizia redistribuirii lor)
Complicitatea dascălilor la şpăgile
politrucilor…”