Ziua ȋndrăgostiţilor

 

Ȋn magazin: Nu te speria, e plin de inimioare, vine ziua…

Eeeei, ȋn fiecare zi avem ceva de sărbătorit. Azi a fost Ziua recesiunii tehnice, o zi ȋn care romȃnii ȋşi vor fi dăruit batiste, emoţii la greu şi-un pahar de ceva, mȋine e sȋmbăta morţilor – start la cumpărături, plus Ziua ȋndrăgostiţilor, o zi de infarct.

Săptămȋna viitoare, speră agitaţii din linia ȋntȋi, poate Bolojan ȋşi dă demisia. Pare-se, poporul fierbe ȋn sondaje, dar mămăliga nu debuşează. Vă e frică?

La protest: - Ce pensie aveţi? (asta a fost ȋntrebarea pusă de-o sută de ori, cȋţi participanţi au fost)

- Am muncit cinşpe ani, zice femeia, mişcȋndu-se greu dar hotărȋt spre dărȋmarea guvernului, am ieşit pe caz de boală; am avut 500 de lei “pȋnă mi s-a mărit la pensia asta mizerabilă de 1200”

Observaţii

Observaţie. Lacrimi şi taxe

Unul dintre cele mai umilitoare reflectoare de presă este expunerea poporului “ȋn lacrimi”, ca pentru a li se face milă guvernanţilor de el. Vedem, de asemenea, intervievaţi din rȋndul opiniei publice care, la ȋntrebarea ce-ar trebui să facă “cei care ne conduc”, cei de la putere, mai-marii ţării, cei care “ne conduc destinele” (phui, drace!), “cei de sus”, răspunsul netrebnicilor mireni e, aproape invariabil: să se uite şi la noi, ăştia de jos, să-şi ȋntoarcă privirea către popor…

Uite, către mine să nu te uiţi! Prin anii “90 a venit o ȋntreprinzătoare italiancă (tipică, ştiţi, n-o confundai cu cei din nord) care le cerea angajaţilor romȃni pe care-i privatizase odată cu fabrica, să nu ridice privirea la ea, chiar să nu se uite cȋnd trece mărimea sa prin peisaj.

Să spun drept, nici eu nu i-aş fi permis italiencei să se uite. E valabil şi pentru “mai-marii” ţării.

Observaţii

 

Observaţie. Ceauşescu şi retorica populistă

Nu trebuie să-mi fac probleme că scoate CNA-ul “observaţie” din căutări, oricum, pe Google, n-am dreptul la “viaţă, integritate fizică şi psihică”. Ȋncă, acum e bine, apar la Blogger.com, profil Dexter Popescu şi-mi regăsesc blogurile ȋnăuntru, uneori le pot accesa din prima, să văd şi eu cum e. La un moment dat, cȋnd voiam să intru pe ele, apărea un avertisment: Sunteţi sigur că vreţi să accesaţi blogul ăsta?

Mda… Aţi băgat bani ȋn combaterea nostalgiei comuniste şi advocacy pentru Digital Service Act, dezinformarea care combate dezinformarea?

Observaţii

Observaţie. Fără excepţie! 

Unul dintre primarii care au apărut la televizor cu ocazia protestului ȋmpotriva “tăierilor”, numite de curăţătorii de peşte de la guvernare, “reforme”, a dat cel mai elocvent exemplu de cum ar trebui făcută o “corecţie”. Spunea el, ȋn esenţă: eu am un număr de locuitori şi 50 de angajaţi, o altă comună are acelaşi număr de locuitori şi 70 de angajaţi. De ce să tăiem şi unii şi alţii, cu 10%, dacă eu mi-am făcut reforma?

Asta ȋnţeleg eu prin “fără excepţie”: dacă 50 sunt suficienţi, 50 pentru toţi cei care se ȋncadrează ȋn nişte criterii. Fără excepţie!