Pe Ecaterina Andronescu am bănuit-o de cinste de două ori, o
dată când a introdus admiterea la liceu prin calculator și, a doua oară, când,
împreună cu liderul syndical Anton Hadăr, a vrut să interzică meditațiile
profesorilor către proprii elevi. Tot de două ori am bănuit-o de viclenie când “
a pierdut” legătura prin telefon după modelul: “ Alo! Alo! Nu vă mai aud!”, a
doua oară când trebuia să răspundă la întrebarea: dacă a votat pentru
înlăturarea lui Vanghelie de la conducerea PSD, București.
Așa că, până acum, s-ar fi putut spune că d-na Andronescu e o profesoară
onorabilă, poate chiar i s-a interrupt telefonul, cine știe? Acum însă, de când a
ajuns în guvernul Ponta, în care eșalonul întâi al celor două partide n-a vrut
să intre iar d-na Andronescu n-a mai putut să se sustragă după ce trei
tentative de miniștri au eșuat, onorabila profesoară universitară s-a compromis
definitiv și se va duce de râpă o dată cu Ponta și puciul afferent.